De ce în Moldova se judecă după legile junglei
Foto: vedomosti.md |
Legea i-a plasat pe judecătorii CSJ în afara controlului societății civile
În ultimii ani, cititorii s-au adresat în repetate rînduri la redacție, relatînd despre ilegalitățile comise în sistemul judiciar al Republicii Moldova. Nu poate să nu alarmeze faptul că deseori aceste cazuri vizează cea mai importantă verigă a acestui sistem – Curtea Supremă de Justiție.
Se creează impresia că, în ultimii ani, calitatea justiției moldovenești, care niciodată nu a corespuns celor mai bune modele europene, se află în afara limitelor decenței. Din păcate, cei care trebuie să supravegheze respectarea legii și să poarte torța dreptății în societatea noastră democratică se folosesc de poziția lor înaltă cu un singur scop – de a scoate profituri excesive.
Un studiu de monitorizare realizat de editorial, în cadrul căruia, timp de o jumătate de an, au fost chestionați mai mulți dintre participanți la procesul de justiție a arătat: campioni după numărul de plîngeri sînt membrii sistemului judiciar precum Vera Macinscaia, Nicolae Clima și Iuliana Oprea. Cetățenii susțin că astfel de noțiuni, cum ar fi ”Constituția”, ”practica Curții Europene a Drepturilor Omului”, ”legile Republicii Moldova”, ”doctrina” și ”practica” nu înseamnă pentru acești oameni absolut nimic. Singura unitate de măsură a dreptății în lumea judecătorilor din Moldova sînt hîrtiile colorate cu portretul lui Franklin și cele cu imagini ale obiectivelor culturale europene.
Pentru bani, acești așa-numiți slujitori ai lui Themis sînt gata să meargă la toate. De exemplu, pentru a accelera sau tergiversa examinarea dosarului, a emite orice decizie ilegală, fiind în același timp conștienți de faptul că este contrară tuturor normelor de fond și de procedură și se poate transforma cu ușurință într-o altă lovitură dureroasă asupra imaginii și bugetului țării la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
Arsenalul judecătorilor din R.Moldova include diverse metode murdare. De la subterfugii și balansarea pe muchia legii (omiterea notificării privind desfășurarea ședinței, neexpedierea hotărîrii de judecată, tergiversarea examinării dosarului pe mai mulți ani) pînă la acțiuni ilegale și contrare statului de drept și normelor morale.
Nu în ultimul rînd, aceste acțiuni sînt susținute și de noua legislație, care permite judecătorilor CSJ să examineze practic orice tip de caz, fără să cheme părțile, astfel scutind elita sistemului nostru judiciar de orice control al societății civile.
În cel mai bun caz, acest lucru va duce la faptul că, pentru bani, magistrații CSJ vor emite decizii, din cauza cărora dosarele aflate pe rol timp de mai mulți ani în verigile inferioare ale sistemului judiciar vor fi trimise spre rejudecare. Astfel, persoana care solicită apărarea intereselor sale în instanța de judecată și pierde cîțiva ani în lupta pentru propriile drepturi, cu o trăsătură de condei este trimisă la nivelul zero – la început de drum, și este nevoită să meargă în cerc, cheltuind astfel o mulțime de bani pe taxe juridice și avocați.
De remarcat că, în același timp, angajații CSJ nu riscă absolut nimic. Pentru o astfel de decizie, este practic imposibil să fie trași la răspundere, deoarece ei nu soluționează litigiului pe fond, chiar dacă astfel de acțiuni nu sînt întotdeauna legitime, dar pentru reclamant, în unele cazuri, ele înseamnă de fapt încălcarea dreptului la apărare.
În cel mai rău caz, angajații corupți ai CSJ acționează fără scrupule și emit decizii ilegale, care nu sînt supuse vreunei căi de atac în dreptul intern. Prin aceste decizii, ei privează întreprinderile de proprietate și, cel mai grav, lasă oameni simpli fără adăpost, fără mijloace de subzistență.
Judecătorii de genul Verei Macinscaia, al lui Nicolae Clima și al Iulianei Oprea nu se tem de nimic – nici de plîngerile victimelor, depuse la Consiliul Suprem al Magistraturii, nici de adresările la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Iar cea care contribuie la sfidarea impertinentă a legii este chiar legislația, care practic îi plasează pe judecători deasupra legii și îi apără în orice situație, chiar și în cazul încălcărilor grave ale legii. Legislația, care îi acoperă pe judecători precum Macinscaia, Clima și Oprea, îi încurajează să ia mită, să acționeze arogant și fără scrupule, neglijînd buchea legii.
În timp ce oameni care pun propriile interese mai presus de lege vor sta în fruntea sistemului de justiție, orice reformă judiciară este sortită eșecului, iar cetățenii țării noastre vor aștepta încă mult timp decizii judecătorești echitabile în spirit european.
Alexandr KAZANSKI
Cum evaluează locuitorii țărilor europene nivelul de corupție în rîndul judecătorilor
(Rata în procente a respondenților care cred că sistemul lor judiciar este corupt)
1. Danemarca – 3
2. Norvegia – 7
3. Finlanda – 10
4. Austria – 15
5. Germania – 15
6. Elveția – 17
7. Luxemburg – 23
8. Olanda – 23
9. Irlanda – 24
10. Marea Britanie – 24
11. Franța – 26
12. Islanda – 27
13. Ungaria – 29
14. Georgia – 31
15. Letonia – 39
16. Turcia – 41
17. Polonia – 43
18. Azerbaidjan – 46
19. Italia – 48
20. Portugalia – 48
25. Belarus – 52
26. Rusia – 57
30. Moldova – 67
33. Armenia – 73
35. Lituania – 75
36. Ucraina – 81
(Potrivit Transparency International)
Sursa: vedomosti.md
- Еще несколько молдаван вернулись домой из Ливана
- В Кишиневе состоится грандиозный концерт Константина Московича, Тамары Гвердцители и группы ABBORN ©
- Правительство усиливает специальную защиту детей от вывоза за границу и незаконного удержания
- В Румынии идет снег: в некоторых местах толщина снежного покрова достигла 20 см
- Объявлено предупреждение о поездках в Болгарию
- В столице прошла сессия в рамках проекта YMCA Digital Media Hub Chisinau ©
În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?
- Statut:
- Sat
- Prima atestare:
- 1798
- Populația:
- 1378 locuitori
Jora de Mijloc este un sat şi comună din raionul Orhei. Din componenţa comunei fac parte localităţile Lopatna, Jora de Sus, Jora de Mijloc și Jora de Jos. Localitatea se află la distanța de 27 km de oraşul Orhei şi la 72 km de Chișinău. La recensămîntul din anul 2004, populaţia satului constituia 1378 de oameni. Satul Jora de Mijloc a fost întemeiat în anul 1798.
Comments
(0)