24 august 2021, 12:30 Moldovan reality 2947

Decît să ai o astfel de Academie de Științe, mai bine să nu ai deloc. Opinie

Faptul că Academia de Științe din Moldova (AȘM) este distrusă timp de 30 de ani, iar reprezentanții săi continuă să-și facă cele mai mari griji pentru denumirea limbii, este o confirmare a degradării profunde și a complexelor acestor „oameni de știință”. Decît să ai o astfel de Academie, mai bine să nu ai deloc.

Această opinie a fost exprimată pe pagina sa de pe o rețea de socializare de cunoscutul jurnalist Dumitru Ciubașenco, comentînd vestea că prezidiul Academiei de Științe din Moldovei a apelat la Președinta Maia Sandu, spicherul Parlamentului Igor Grosu și Prim-ministrul Natalia Gavrilița, solicitînd conducerii superioare a țării să aprobe în Parlament schimbări la articolul 13 din Constituție privind denumirea limbii de stat.

Academicienii pledează ca limba de stat din Legea fundamentală să poarte denumirea de limba română și nu moldovenească. Potrivit apelului AȘM, acest lucru „ar corespunde adevărului științific, ar spori imaginea republicii noastre în întreaga lume și ar asigura procesul de integrare europeană”.

"„Dacă ne familiarizăm cu mesajele publicate pe site-ul AMN referitor la activitatea acestei instituții, atunci vom citi, în general, felicitări de ziua de naștere, condoleanțe cu ocazia deceselor și note protocolare privind întîlnirile conducerii cu diferiți vizitatori ai AȘM. În acest context, legătura acestei instituții cu denumirea limbii de stat pare a fi o descoperire academică cu adevărat fundamentală”, a menționat Dumitru Ciubașenco.
Potrivit acestuia, sub regimul lui Plahotniuc, AȘM a fost „castrată” și „sterilizată”. I-au fost luate institute de cercetare, proprietăți și bugete, iar astăzi aceasta este o ONG ordinară care scrie cereri de granturi.

„Conducerea AȘM nu cere să se opereze modificări la legile și hotărîrile guvernului pentru a restabili adevăratul rol de formare a statului pe care această instituție l-a avut cîndva. Această conducere nu este interesată să readucă instituțiile de cercetare în componența AȘM și să asigure activitățile științifice cu finanțare adecvată. Această conducere nu pledează pentru investigarea cazurilor de furt și corupție în cadrul AMN despre care presa a scris atît de mult. Această conducere nu vrea să răspundă la acuzațiile fostului șef al AMN Gheorghe Duca că a fost numită ilegal cu sprijinul dubios al persoanelor influente din PDM. Toate acestea sînt fleacuri. AMN este preocupată de o problemă serioasă - redenumirea limbii de stat în Constituție”, a notat jurnalistul.

El a specificat că subiectele lingvistice și, în general, cele etnice sînt foarte sensibile, ele ating firele delicate ale sufletului uman, adesea acest lucru se întîmplă inconștient, instinctiv și foarte emoțional. Dar să nu vorbești despre asta este, de asemenea, greșit.

„Trebuie să constatăm cu regret că nimic nu s-a schimbat în această privință în societatea moldovenească în cei 30 de ani de la declararea independenței. Totul a început cu disputele lingvistice, ele continuă pînă în prezent. O persoană poate să spună lucruri foarte corecte, rezonabile, sau invers, să vorbească aberații, pentru multă lume acest lucru nu contează, principalul este limba în care vorbește - cea „corectă” sau cea „greșită”, a constatat cu regret Dumitru Ciubașenco.

El a reamintit că în 1994, atunci cînd în Moldova la guvernare au ajuns agrarienii, primul lucru pe care l-au făcut a fost să anuleze decizia privind declararea imnului românesc „Desteapta-te, romane!” drept imn al Republicii Moldova. În schimb, în calitate de imn temporar al RM au fost alese versurile și melodia „Limba Noastră”. S-a presupus că mai tîrziu va fi anunțat un concurs pentru compunerea unui nou imn al Republicii Moldova, dar acest lucru nu s-a făcut niciodată. Imnul temporar „Limba Noastră” a devenit unul permanent.

„Este un cîntec foarte frumos, dar dacă admitem că imnul național este un fel de expresie simbolică, concentrată a semnificației și scopului statului, situația în care sensul și scopul statului rămîn, de fapt, doar o singură limbă, nu poate fi considerată una normală, mai ales că nici societatea nu poate ajunge la un consens în ceea ce privește denumirea acestei limbi”, a scris jurnalistul.

Potrivit acestuia, faptul că timp de 30 de ani Academia de Științe din Moldova este distrusă, iar reprezentanții săi continuă să-și facă cele mai mari griji pentru denumirea limbii este o confirmare a degradării profunde și a complexelor acestor „oameni de știință”.
„Ceea ce a devenit AMN și ceea ce face este o dovadă clară a declinului pe care Moldova l-a trăit în cei 30 de ani de independență. Dacă chiar și „oamenii de știință” nu pot oferi soluții adecvate pentru dezvoltarea statului, ce să mai vorbim despre oamenii non-științifici?
Chiar și un ceainic nu va încălzi apa de la sine. Pentru ca acesta să facă acest lucru, cineva trebuie să-l pună pe foc sau să-l conecteze la o priză. Acest lucru este valabil și pentru „instrumente” mai complexe, inclusiv pentru state. Dacă reprezentanții AȘM nu sînt capabili să gîndească și să acționeze în categoriile de dezvoltare și progres, vom continua să avem degradare și regres.
P.S. Cea mai mare vină pentru faptul că AȘM a ajuns într-o stare atît de mizerabilă le revine reprezentanților acestei instituții.
P.P.S. Decît să ai o astfel de Academie, mai bine să nu ai deloc.
P. P. P. S. În opinia celor care studiază cu adevărat rădăcinile limbii de stat și nu face politică ieftină, denumirea limbii de stat „moldovenească” este profund științifică, avînd temeiuri lingvistice și istorice profunde.