Republica Moldova: Impas naţional?
După douăzeci de ani de independenţă formală, Moldova s-a pomenit într-un impas geopolitic. Mulţi experţi din Chişinău sînt de părere că Moldova se află la răscruce de drumuri între Rusia şi UE, iar integrarea în direcţia europeană sau estică este doar o chestiune de timp, scrie ruvr.ru.
Din păcate, cel mai plauzibil scenariu este cel de „incertitudine eternă” din cauza căreia Moldova va fi prinsă între două blocuri politice fără a obţine avantaje din această situaţie cvasi-neutră.
În pofida scenariilor politice şi campaniilor mass media constante a susţinătorilor unirii cu România, acest scenariu este, practic, irealizabil. Bucureştiul nu ia decizii în mod independent, iar Bruxelles nu vrea ca în limitele graniţelor UE să existe un focar de tensiune interetnică. Orice modificare a graniţelor va deschide o adevărată Cutie a Pandorei şi va crea un precedent de care vor profita alte ţări. Precedentul recunoaşterii independenţei Kosovo a deschis drumul pentru independenţa Osetiei de Sud şi Abhaziei. Puţin probabil că Bruxelles va dori să joace aceeaşi carte, în cazul Moldovei aceasta nu va însemna recunoaşterea independenţei, ci a anexiunii, ceea ce va deschide cu totul alte posibilităţi pentru concurenţii geopolitici ai UE.
Anexiunea Moldovei contravine tendinţei europene îndreptate către fragmentarea statelor naţionale puternice. „Eurobirocraţii” privesc cu bunăvoinţă eforturile separatiste ale Cataloniei, Scoţiei, etc. Pentru Bruxelles este mai uşor să aibă de-a face cu „regiuni” mărunte decît cu elite naţionale puternice. În aceste condiţii, Bucureştiul va întreprinde mai curînd tentative de a contracara încercările de a acorda un statut autonom Transilvaniei şi altor scenarii de fragmentare administrativă a României şi nu va mai avea putere şi mijloace pentru încercările de a anexa Moldova. România poate miza cel mult pe menţinerea unei influenţe serioase asupra vieţii politice interne a Chişinăului.
Scenariul privind integrarea Republicii Moldova în UE pare complet imposibil. În contextul crizei economice, preţul politic al aderării la UE a celei mai sărace ţări din Europa de Est va fi prea mare, iar avantajul strategic-zero.
Scenariul integrării în Uniunea Vamală este greu de realizat în contextul conjuncturii politice actuale. Partidul Comunist, în pofida retoricii pro-ruse, şi-a distrus pentru întotdeauna relaţiile cu Moscova atunci cînd a sabotat în mod conştient planul Kozak privind reglementarea conflictului din Transnistria şi nimeni nu poate garanta că revenirea comuniştilor la putere nu va însemna o nouă trădare a intereselor populaţiei vorbitoare de limba rusă şi un nou flirt cu UE. Se creează o situaţie paradoxală: o parte a electoratului cere aderarea la Uniunea Vamală, însă nu există o forţă politică capabilă să concureze cu această parte a electoratului.
Rezultatele unui sondaj de opinie efectuat recent sună ca o sentinţă împotriva elitei politice din Moldova. Niciunul din politicienii locali nu se poate lăuda cu un rating ridicat de încredere. 19% din respondenţi au încredere în premierul Vlad Filat, 17% în liderul comuniştilor, Vladimir Voronin. O surpriză neplăcută pentru susţinătorii „căii europene” a fost ratingul de încredere foarte ridicat faţă de Vladimir Putin. 74,6% din respondenţi au încredere în preşedintele Rusiei. Sondajul a fost efectuat de organizaţia IPP, cunoscută prin relaţiile sale cu structurile americane şi care se ocupă de „democratizarea” ţărilor din Europa de Est, drept care rezultatele obţinute nu pot fi puse pe seama „intrigilor Kremlinului”, aşa cum îi place de obicei presei româneşti. Potrivit rezultatelor sondajului, niciunul din politicieni nu are un asemenea nivel de încredere. 37% din respondenţi au încredere în preşedintele României, Traian Băsescu, şi doar 48,9% din respondenţi au încredere în Barack Obama. Moldova se află într-o situaţie dificilă. Elita conducătoare vrea, însă nu poate să integreze Moldova în UE. Integrarea în Uniunea Vamală este posibilă, însă irealizabilă pînă în momentul cînd în Moldova va apărea o forţă politică puternică care va fi susţinută de electoratul eurosceptic. Prin urmare, la nivel de stat nu se face nicio mişcare şi cetăţenii Moldovei sînt obligaţi să se ocupe de problemele legate de integrare în mod individual. Unii lucrează în Europa, alţii vin în Rusia. Se creează impresia că principala problemă a Republicii Moldova este faptul că situaţia actuală este pe placul conducerii ţării.
- Голосование диаспоры: запретить или отрегулировать?
- Еще несколько молдаван вернулись домой из Ливана
- В Кишиневе состоится грандиозный концерт Константина Московича, Тамары Гвердцители и группы ABBORN ©
- Правительство усиливает специальную защиту детей от вывоза за границу и незаконного удержания
- В Румынии идет снег: в некоторых местах толщина снежного покрова достигла 20 см
- Объявлено предупреждение о поездках в Болгарию
În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?
- Statut:
- Sat
- Prima atestare:
- 1918
- Populația:
- 555 locuitori
Frumuşica este un sat din cadrul comunei Băcioi, municipiul Chișinău. Satul are o suprafaţă de circa 0.31 kilometri pătraţi, cu un perimetru de 3.14 km. Localitatea se află la distanța de 12 km de municipiul Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia constituia 555 de oameni. Satul Frumuşica a fost înființat în anul 1918.
Comments
(0)