18 september 2018, 16:30 Moldovan reality 10723

Din ce surse supraviețuiesc locuitorii orașelor și satelor din țară

În trimestrul II 2018 veniturile disponibile ale populaţiei au constituit în medie pe o persoană pe lună 2374 de lei, fiind în creştere cu 6,6% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Aceste date au fost prezentate de către Biroul Naţional de Statistică (BNS), care a menționat că, în termeni reali (cu ajustarea la indicele preţurilor de consum) veniturile populaţiei au înregistrat o creştere de 3,3%, relatează Noi.md.

Potrivit BNS, cîștigurile salariale reprezintă cea mai importantă sursă de venit – 42,4% din veniturile totale disponibile, contribuţia acestora fiind în descreştere faţă de trimestrul II 2017 cu 0,8 puncte procentuale.

La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor au contribuit și prestațiile sociale, în proporție de 23,9% (cu 1,9 puncte procentuale mai mult faţă de trimestrul II 2017), precum și veniturile obținute din activitățile pe cont propriu, 13,5% din veniturile populației, inclusiv 7,3% sînt veniturile din activitatea individuală agricolă, iar 6,2% sînt cele din activitatea individuală nonagricolă. O pondere importantă dețin transferurile bănești din afara țării, contribuția acestora fiind de 16,5% din total venituri.

În funcţie de mediul de reşedinţă, se constată că veniturile populaţiei din mediul urban au fost în medie cu 643 de lei sau de 1,3 ori mai mari comparativ cu veniturile populaţiei din mediul rural. Sursa principală de venit a populaţiei din mediul urban este activitatea salarială, care reprezintă 53,6% din total venituri şi prestaţiile sociale – 22,0%.

Pentru gospodăriile din mediul rural cea mai importantă sursă de venit, la fel, este activitatea salarială – 31,0% din total venituri, dar contribuția acesteia este cu 22,6 puncte procentuale mai mică decît în mediul urban. Totodată, veniturile obţinute din activitatea individual agricolă au asigurat 13,9% din totalul veniturilor disponibile, față de 0,8% în mediul urban.

Populaţia rurală, în comparaţie cu cea urbană, este dependentă într-o proporţie mai mare de transferurile din afara ţării, ponderea acestora fiind de 21,9% faţă de 11,2% în cazul populaţiei din mediul urban. În afară de aceasta, pentru populaţia rurală este caracteristică o pondere mai mare şi a prestaţiilor sociale, contribuţia acestora fiind de 25,9%, comparativ cu 22,0% în mediul urban.