29 june 2017, 14:15 Moldovan reality 5193

Miza lui Băsescu în Moldova

Xenia Florea

Duminica trecută, în cadrul congresului Partidului Unității Naționale, fondat de Anatol Șalaru, ex-președintele României Traian Băsescu a fost ales președinte. Deocamdată de onoare.

Se prevede că va deveni și președinte real, cu timpul, însă pentru aceasta Băsescu trebuie să cîștige litigiile judiciare și să-și redobîndească cetățenia moldovenească. Totuși, experții presupun și o altă variantă de evoluție a situației. Traian Băsescu va rămîne președinte de onoare al PUN, iar mai aproape de alegerile parlamentare în acest partid unionist va fi lansat fostul președinte al Curții Constituționale Alexandru Tănase, care acum încearcă să aplaneze situația cu sistemul electoral mixt la Comisia de la Veneția. Datorită „carismei" lui Băsescu și autorității lui Tănase printre radicalii de dreapta, PUN îi va marginaliza pe liberali în nișa lor politică și va deveni principala forță radicală de dreapta din țară.

Proiectul moldovenesc al lui Traian Băsescu

În ajunul primului congres al noului său partid unionist al Uniunii Naționale, fondatorul lui – ex-ministrul Apărării și fostul vicepreședinte al Partidului Liberal Anatol Șalaru a încercat să introducă o notă de suspans. „Congresul va aduce multe surprize și clarificări", a declarat el.

Însă intriga nu i-a reușit: faptul că acest proiect unionist în Moldova este creat pentru Traian Băsescu era evident încă acum jumătate de an. Atunci cînd în ianuarie curent Anatol Șalaru, care doar cu o lună înainte declarase că nu va pleca din PL chiar dacă va fi alungat („Eu sînt fondatorul și eu am fost primul președinte"), a plecat brusc din partid, a anunțat „relansarea" mișcării de eliberare națională și crearea grupului de inițiativă pentru crearea unui nou partid unionist în Moldova. Înainte de asta, el a fost de cîteva ori la București ca să se consulte cu Traian Băsescu.

„Noutate-bombă din Moldova: Băsescu discută problema creării unui nou partid la Chișinău", titrau publicațiile românești. Iar experții moldoveni vorbeau deschis: Traian Băsescu, care nu a reușit să se relanseze în țara lui și care a ajuns pe muchie de cuțit în Senat după alegerile parlamentare din 11 decembrie 2016, încearcă să folosească Moldova drept cap de pod pentru revenirea sa în politică. Iar Anatol Șalaru face parte din acest proiect politic și este unul dintre „ofițerii" distribuitori, cum l-a numit atunci analistul politic Corneliu Ciurea.

Se pare că echipa ex-președintelui României și a partenerilor lui moldoveni a elaborat cîteva scenarii. Primul consta în răscoala în Partidul Liberal. În acest scop, Șalaru – pe atunci încă prim-vicepreședintele PL – și-a impulsionat activitatea în decembrie 2016 – a cerut un „audit politic" al Partidului Liberal după eșecul candidatului PL în alegerile prezidențiale, declarînd deschis că Mihai Ghimpu trebuie să plece și, bătîndu-se cu pumnul în piept: „Eu nu voi pleca din Partidul Liberal, chiar dacă voi fi alungat!".

Însă grupul Șalaru nu a reușit să organizeze o răscoală și să-și subordoneze PL. Atunci ei au fost nevoiți să aplice planul „B" – să plece, trîntind ușa și să anunțe crearea unui nou partid unionist în Moldova. Dar să înceapă de la zero cu un an și jumătate pînă la alegerile parlamentare însemna să nu reușească să se pregătească de campania electorală. De aceea, Anatol Șalaru a început să tatoneze terenul. El a avut consultări cu partidul „Dreapta" al Anei Guțu și cu Partidul Liberal Reformator.

Ce propunere i-a fost făcută Anei Guțu – o doamnă foarte activă și ambițioasă – nu se știe. Dar, uitînd de conflictul principial cu Anatol Șalaru care a acuzat-o pe Guțu de calomnie și cerea de la ea compensații pentru daune morale de 250 de mii de lei, ea i-a oferit fostului coleg liberal propriul partid „Dreapta" pentru realizarea noului proiect politic. În cadrul congresului extraordinar al formațiunii politice din 1 iunie, partidul „Dreapta" și-a schimbat denumirea în Partidul Unității Naționale și și-a ales noua conducere.

Totuși, Ana Guțu nu a rămas păgubașă: în cadrul congresului de duminica trecută al PUN, postul de președinte al partidului a rămas vacant, Traian Băsescu a fost ales președinte de onoare, Ana Guțu a rămas prim-vicepreședinte, iar unionistul, deputatul parlamentului român Constantin Codreanu a devenit vicepreședinte.

Va deveni oare Alexandru Tănase al doilea Nicolae Alexei?

Părerile experților sînt împărțite în ceea ce privește autorul scenariului pentru proiectul politic Șalaru-Băsescu și faptul dacă nu a fost corectat de unele persoane din Moldova.

Potrivit uneia dintre versiuni, scenariul inițial a fost scris de echipa lui Băsescu și de partenerii lui moldoveni și era prevăzut pentru actualul sistem electoral din Moldova. Dar planurile pe termen mediu ale ex-președintelui României au fost zădărnicite. Pe de o parte, ele au fost date peste cap de președintele RM, Igor Dodon, care, în primele zile ale anului 2017, a semnat decretul privind retragerea cetățeniei moldovenești a lui Traian Băsescu. Pe de alta, acestea sînt împiedicate de intenția democraților și socialiștilor de a modifica sistemul electoral din proporțional în mixt. Nu în zadar în cadrul congresului din 25 iunie Anatol Șalaru a declarat în repetate rînduri că partidul fondat de el este împotriva oricăror schimbări în sistemul electoral.

„Domnul Băsescu este un politician foarte experimentat și șmecher, căruia nu trebuie să-i bagi degetul în gură – îl va mușca. Includerea lui în politica moldovenească pe post de centru de atracție pentru multe organizații obștești și politice proromâne din Republica Moldova este un pas interesant, dar modificarea sistemului electoral l-ar putea reduce la zero", consideră analistul politic Igor Boțan.

Din această cauză, Traian Băsescu, deocamdată, nu poate juca cartea basarabeană, să conducă PUN creat pentru el și să joace rolul de un mesia politic pentru adepții unionismului din Moldova sub lozinca „Eu vă voi duce în Europa prin unirea cu România". Teoretic, el are șansa să devină președinte real al Partidului Unității Naționale. Precum a fost anunțat la congres, postul de președinte rămîne vacant pînă cînd Traian Băsescu nu-și va redobîndi cetățenia moldovenească. Dar nu e cert că i se va reîntoarce.

„Eu nu văd dorința autorităților de a-l face pe Băsescu cetățean al Moldovei. Cred că în calitate de actor politic el este incomod pentru majoritatea politicienilor noștri și ei nu au nevoie de el aici", a opinat analistul politic Vitalie Andrievschi, intervievat de NOI.md.

Iar politologul și deputatul Bogdan Țîrdea nu exclude că scenariul proiectului politic Șalaru-Băsescu sau inițial a fost scris nu doar în România, dar și în Moldova, sau el a fost ulterior corectat de anumite persoane influente de la Chișinău.

„Încă acum jumătate de an, cînd Anatol Șalaru și-a anunțat intenția de a crea un nou partid unionist, se vorbea că în spatele lui stau grupări puternice de interese din România – atît cercuri politice, cît și de afaceri. înainte de a pleca de la liberali, Șalaru a contactat strîns cu partidul lui Băsescu și cu radicalii de dreapta din România. Pe de altă parte, circulă zvonuri că în spatele proiectului lui Șalaru stă conducerea Partidului Democrat din Moldova", spune Bogdan Țîrdea.

Despre faptul că proiectul politic al lui Anatol Șalaru este coordonat de conducerea PDM a declarat recent și liderul mișcării „Antimafie", Sergiu Mocanu, care l-a chemat pe Traian Băsescu să renunțe la funcția de președinte de onoare al PUN și să nu participe la „această farsă".

Potrivit lui Bogdan Țîrdea, democrații, contribuind tacit la promovarea proiectului politic Șalaru-Băescu, își pregătesc astfel noi aliați pentru perioada post-electorală în locul liberalilor, care suferă de „sindromul PPCD". Nu este exclus că mai aproape de alegerile parlamentare, în proiectul Băsescu-Șalaru va fi „parașutat" fostul președinte al Curții Constituționale Alexandru Tănase. Așa cum pe timpuri în PPCD a fost delegat luptătorul anticorupție, popular pe atunci, directorul Departamentului pentru lupta împotriva crimei organizate, generalul Nicolae Alexei, care era numit și „locomotiva electorală a PPCD".

„Avînd în vedere popularitatea lui Băsescu şi autoritatea lui Tănase în rîndul electoratului de extremă dreapta din Moldova, care îi este recunoscător fostului președinte al CC pentru hotărîrea privind limba română, ținînd cont de demoralizarea electoratului de dreapta și lipsa pe acest segment al adevăraților lideri, Partidul Unității Naționale are șanse electorale bune", consideră Bogdan Țîrdea. În consecință, după alegerile parlamentare PDM va avea cel puțin două partite pe care le va utiliza în calitate de parteneri politici pentru crearea unei noi coaliții „proeuropene": Partidul Unității Naționale Șalaru-Băsescu și formațiunea politică a Maiei Sandu, care – vrea ea sau nu vrea – va fi presată de Departamentul de Stat".

„Carisma" lui Băsescu și perspectivele parlamentare ale PUN

Experții califică diferit șansele electorale ale proiectului politic Șalaru-Băsescu. Fondatorii înșiși speră nu doar să intre în viitorul parlament, dar și să cîștige alegerile din 2018 cu ajutorul „carismei" fostului președinte al României.

Potrivit lui Igor Boțan, rolul de bază al lui Traian Băsescu în proiectul cu denumirea „Partidul Unității Naționale" este să devină centru de atracție pentru numeroasele organizații obștești și politice proromâne din Moldova.

„Din punctul lor de vedere, e rațional, deoarece anume Băsescu, fiind președinte al României, a reluat oferirea cetățeniei române pentru cetățenii moldoveni. Potrivit unor calcule, în această perioadă cel puțin 300 de mii de cetățeni ai RM au obținut cetățenia română, așa că popularitatea lui la o anumită parte a electoratului de dreapta din Moldova este destul de mare", spune expertul.

În opinia lui Igor Boțan, PUN, cu ajutorul lui Traian Băsescu are șansele să ocupe nișa principalului partid unionist din țară. „Liberalii, care aveau inițial o figură simbolică destul de proeminentă – Dorin Chirtoacă, cu care Traian Băsescu era în relații foarte bune și, chiar, putem spune, de rudenie. Chirtoacă a fost martor la nunta fiicei lui Băsescu. Dar acum e clar că accentele s-au mutat ireversibil. E puțin probabil că Chirtoacă va reuși, ca baronul Münchhausen, să se scoată de păr din mlaștina în care a ajuns. De aceea, drumurile lui Băsescu și ale liberalilor s-au separat. Acum el face parte dintr-un alt proiect politic, care are toate șansele să devină principalul partid unionist din Moldova".

Cît privește șansele electorale ale PUN, potrivit lui Igor Boțan, cel mai bun rezultat pe care l-au obținut unioniștii moldoveni pînă acum este 15%. Maximum pe ce pot conta ei sînt 20%, „dar nu e cert că ei vor aduna toate aceste voturi".

Igor Boțan consideră că, în cazul menținerii actualului sistem electoral, partidul Șalaru-Băsescu are șanse de a intra în viitorul parlament, iar în cazul schimbării acestuia șansele de accedere ale PUN se vor reduce brusc. „Atragerea lui Traian Băsescu este, desigur, un pas interesant și justificat într-o oarecare măsură, dar în cazul modificării sistemului electoral el ar putea fi inutil", susține expertul.

Vitalie Andrievschi spune că viitorul electoral al Partidului Unității Naționale depinde în mare măsură de faptul dacă lui Traian Băsescu i se va reîntoarce cetățenia moldovenească sau nu.

„Acest partid nu are un lider puternic. Șalaru nu trage. Băsescu – da, ar putea, dar nu cred că i se va reîntoarce cetățenia moldovenească. El aici nu e necesar ca un politician activ, iar președintele de onoare al partidului nu este o funcție, este pur și simplu o știre. Băsescu nu poate veni aici în cadrul campaniei electorale, nu poate face agitație, deoarece este cetățean al altei țări. Cred că această numire a fost făcută mai mult pentru colectarea de fonduri pentru acest proiect politic – de exemplu, în România. Nu cred că participarea lui Traian Băsescu în calitate de președinte de onoare al Partidului Unității Naționale va ridica brusc ratingul PUN pînă la pragul de trecere. Iar în cazul sistemului mixt, aceasta va îngreuna și mai mult perspectivele de accedere a partidului Șalaru-Băsescu. Chiar dacă participarea ex-președintelui României în Partidul Unității Naționale va atrage un șir de formațiuni unioniste cu ratingurile de 1-2% sau mai puțin. E puțin probabil că fuziunea lor va avea un efect de sinergie", susține Andrievschi.

În opinia expertului, autoritățile moldovene nu au nevoie de Traian Băsescu ca de un lider puternic și din altă cauză – el ar putea ridica nu doar ratingul PUN, dar și pe cel al Maiei Sandu. „Partidul lui Șalaru s-ar putea uni cu Sandu într-un bloc electoral, iar asta înseamnă deja 35-40%", spune Andrievschi.

Iar politologul Bogdan Țîrdea are o altă opinie. Faptul că Traian Băsescu va obține un anumit statut – fie și de lider neformal în partidul lui Anatol Șalaru, potrivit lui, „va cataliza foarte puternic segmentul radical de dreapta al politicii moldovenești".

„Sondajele de astăzi vorbesc despre faptul că volumul acestui segment constituie aproximativ 20-22%. Șalaru nu trage la rolul de lideri, dar asemenea achiziții ca Traian Băsescu și, nu este exclus, Alexandru Tănase ar putea spori semnificativ șansele PUN la alegerile parlamentare, spune Bogdan Țîrdea. În prezent eșichierul de dreapta al politicii moldovenești este demoralizat. Partidul Liberal este un cadavru politic, Ghimpu are un rating de 1%. Platforma „DA" s-a discreditat. Întregul electorat al acestui segment, în lipsa unei alternative, a migrat spre Maia Sandu. Dar Sandu nu are carismă, este o figură politică „umflată". În această situație, partidul lui Șalaru, în pofida reputației sale șubrezite și a zvonurilor cine stă în spatele lui, are șanse să se promoveze bine cu ajutorul lui Băsescu, să atragă electoratul proromân și ONG-urile, o parte din presa română și proromână. În final, Bucureștiul nu va avea încotro – va urma o dispoziție către Departamentul pentru românii de pretutindeni și altor surse de finanțare să susțină partidul Șalaru-Băsescu. Așa cum a fost în 2007, cînd a fost nevoit să-l susțină pe Dorin Chirtoacă, sau în 2009-2010, cînd Bucureștiul a fost nevoit să susțină Partidul Liberal".

Prognoza lui Bogdan Țîrdea: chiar și în cazul schimbării sistemului electoral, Partidul Unității Naționale va accede în viitorul parlament. Pe listele de partid formațiunea politică Șalaru-Băsescu ar putea obține aproape 5-7 locuri, iar pe circumscripții electorale – încă 2-3 locuri. În final, PUN ar putea avea 7-10 mandate în viitorul organ legislativ. Iar după alegeri, PDM, împreună cu PUN și PAS al Maiei Sandu, ar putea crea o nouă coaliție „proeuropeană". Partidul Unității Naționale va înlocui în această alianță Partidul Liberal, iar PAS – Partidul Liberal Democrat.