05 june 2017, 11:20 Moldovan reality 26650

Ce vor întreprinde autoritățile pentru siguranța internetului în Moldova

Victor Surugiu

Deja a doua lună, în ţară nu încetează forfota în jurul ştirilor legate de jocul periculos „Balena albastră", ce provoacă adolescenţii la suicid.

În legătură cu apariţia în reţele a „grupurilor morţii", problema securităţii Internetului se află în centrul atenţiei societăţii, dar şi a autorităţilor. Reprezentanţii MAI recunosc că acest joc online periculos capătă o amploare periculoasă în Moldova.

Autorităţile din Moldova au decis să lupte cu noile provocări prin reformarea legislaţiei. Totodată, este vorba nu doar de propunerile privind prevenirea suicid, dar şi despre înăsprirea politicii de stat în domeniul gestionării Internetului. Experţii afirmă că autorităţile riscă să încalce echilibrul dintre drepturile utilizatorilor şi cerinţele de securitate.

Numărul victimelor creşte

„Balena albastră" a căpătat o popularitate fulminantă în multe ţări din regiune şi a devenit practic o epidemie răspîndită prin intermediul reţelelor de socializare. În grupul de risc ajung, de regulă, copii cu vîrste de la 13 pînă la 16 ani. Curatorii „grupurilor morţii" le propun să îndeplinească un şir de sarcini, iar printre ultimele – să-şi pună capăt zilelor. Cel mai des sînt influenţaţi adolescenţii care nu au parte de suficientă atenţie în familie şi instituţiile de învăţămînt.

După ce în noaptea de 8 martie un băiat şi o fată au sărit de pe acoperişul unei clădiri cu multe etaje din Chişinău, problema luptei cu „grupurile morţii" a ieşit în prim-plan şi a atras atenţia societăţii civile şi a structurilor de stat. După acest incident tragic au urmat un şir de ştiri despre alţi adolescenţi implicaţi în jocul mortal. În vizorul organelor de drept au ajuns sute de minori din diferite raioane ale ţării, care executau sarcini periculoase.

Exemplele vorbesc de la sine. La începutul lunii aprilie, în unul dintre oraşele din nordul Moldovei, o minoră de 13 ani a încercat să se sinucidă în cadrul jocului online. Părinţii au găsit-o în cameră în stare semiconştientă şi au chemat ambulanţa. Fetiţa s-a intoxicat cu gaz şi avea multiple răni pe ambele braţe. În telefonul ei mobil a fost găsit un mesaj (probabil de la curatorul „grupului morţii"), în care se spunea că a venit timpul să moară.

Totodată, o elevă în vîrstă de 16 ani din capitală a făcut două tentative de a se sinucide. Ea a încercat să sară de la ultimul etaj al clădirii hotelului „Naţional", iar ulterior – să se arunce de pe viaduct. Poliţiştii au reuşit să o salveze în ultimul moment. Potrivit şefului adjunct al Inspectoratului General de Poliţie Gheorghe Cavcaliuc, suicidul a fost prevenit cu ajutorul unui prieten de-al fetei, care a sunat la 902 şi a comunicat despre planurile ei.

Minora a fost internată în spitalul de psihiatrie, iar medicii au calificat starea ei emoţională drept una gravă. Victima a publicat pe pagina sa de pe o reţea de socializare un material video în care povesteşte că a decis să se sinucidă la cerinţa curatorului jocului online. Ea a publicat chiar şi o poză cu semnul, pe care şi l-a făcut pe mînă. „Eu am vrut să ies din joc, dar curatorul m-a ameninţat că îmi va ucide familia şi pe mine. Nu am putut părăsi jocul. Iertaţi-mă!", spune plîngînd minora în spotul video.

300 de copii şi patru curatori

Potrivit datelor poliţiei, în 2016 au fost înregistrate 23 de sinucideri printre adolescenţi, în special cu vîrste între 13 şi 16 ani. În comparaţie cu anul trecut, acest indicator s-a majorat de peste două ori. În 2016 au fost săvîrşite 132 de tentative de suicid faţă de 103 în 2015. Totodată, anul trecut în baza articolului „Determinarea la suicid", au fost deschise 41 de dosare penale, dintre care doar 3 au ajuns în instanţă. În primele luni ale acestui an deja au fost iniţiate peste 20 de procese pe cazuri similare.

Gheorghe Cavcaliuc menţionează că jocul online, orientat spre adolescenţi, capătă în Moldova dimensiuni înspăimîntătoare. Potrivit lui, există date privind 300 de copii din toată ţara implicaţi în acest joc. De asemenea, au fost identificaţi patru curatori ce determină adolescenţii la suicid. Unii dintre ei nu sînt cetăţeni ai Moldovei, iar în acest sens, în investigaţii au fost implicate organele de drept de peste hotare.

Potrivit Inspectoratului General de Poliţie, pentru lupta cu suicidul în rîndul adolescenţilor, în ultimele luni au fost implicaţi circa 10 mii de poliţişti. Aceştia au verificat zonele de risc sporit, au inspectat circa 6,6 mii de case, peste 2,4 mii de blocuri cu multe etaje şi clădiri nefinalizate, au verificat circa 500 de internet-cafeuri şi peste o mie de cămine studenţeşti. Măsurile de prevenire a cazurilor de suicid se întreprind şi în prezent.

Totodată, în diferite localităţi ale Moldovei reprezentanţii Ministerului Educaţiei şi Ministerului Sănătăţii vor organiza acțiuni comune de identificare a copiilor implicaţi în jocul periculos. Administraţiile locale desfăşoară şedinţe speciale pe tema „Securitatea copiilor online", discutînd metode de protejare a minorilor de influenţa negativă a grupurilor de suicid pe Internet. Pedagogii sînt instruiţi în domeniul prevenirii sinuciderilor printre tineri. În aprilie, circa 120 de reprezentanţi ai domeniului învăţămîntului au participat la traininguri de prevenire a suicidului şi de securitate pe Internet.

Şi activiştii depun eforturi. Astfel, pe reţelele de socializare au început să apară comunităţi alternative „grupurilor morţii". În ele, adolescenţilor li se propune să execute sarcini opuse, de exemplu, să facă curăţenie acasă sau să fotografieze carnetul cu note pozitive. Însă psihologii consideră că grupele alternative pot doar spori popularitatea „Balenei albastre".

Parlamentul şi Guvernul caută soluţii

Spicherul Parlamentului, Andrian Candu, în cadrul unei recente conferinţe online, a declarat că se pregăteşte o reformă complexă a legislaţiei, în toate regiunile se poartă discuţii cu pedagogii şi familiile, pentru a atrage atenţia lor asupra comportamentului copiilor. Apoi, în cadrul unor dezbateri televizate a menţionat că Moldova are nevoie de o lege şi de o structură publică care ar asigura controlul asupra Internetului, iar accesul faţă de unele site-uri şi aplicaţii trebuie restricţionat.

„Deja de mai bine de un an, pe agenda Parlamentului de află în proiect de lege cu denumirea de «Big Brother», împotriva căreia s-au pronunţat mulţi, dar care ne va ajuta să contracarăm acţiunile ilegale în reţea, a relatat Andrian Candu. Odată cu adoptarea lui, noi vom crea un cadru legal pentru dezvoltarea structurilor publice şi regulamentelor respective. Dacă noi ne vom strădui, atunci îl vom vota deja în această sesiune".

În Parlament și la Guvern au fost formate grupuri de lucru menite să identifice soluții de profilaxie și prevenire a suicidului, precum și să sporească securitatea Internetului. Totuși, în fața comisiei parlamentare speciale a fost pusă o sarcină mai extinsă – să examineze problema suicidelor în Moldova în general și să elaboreze un pachet de măsuri legislative eficiente pentru prevenirea acestui fenomen grav. În componența ei au intrat 9 persoane, conduse de socialistul Vladimir Odnostalko. Vicepreședinte al comisiei speciale a fost ales liberalul Lilian Carp, secretar – democrata Valentina Rotaru. Ei au 60 de zile pentru a elabora propuneri legislative.

„Problema suicidului în Moldova este foarte acută. Datele statistice demonstrează că în ultimii anii numărul acestora s-a majorat simțitor. În special aceasta se referă la Chișinău și regiunea din nordul Moldovei. În același timp, în țară nu există servicii specializate eficiente care s-ar ocupa de acest fenomen. Lipsește chiar și o strategie națională de contracarare a acestui fenomen. Este necesară elaborarea propunerilor legislative, precum și măsuri de prevenire a suicidelor", spune președintele comisiei, Vladimir Odnostalko.

MAI propune înăsprirea pedepselor pentru curatorii „grupurilor morții"

În Parlament au avut loc întîlniri cu experții și reprezentanții organizațiilor obștești a căror activitate este focusată pe prevenirea suicidelor și securitatea Internetului. Potrivit deputatei Valentina Stratan, în urma întrevederilor, aleșii poporului au ajuns la concluzia privind necesitatea reformei legislative și adoptarea măsurilor la nivel de guvern. Totodată, a fost propusă organizarea audierilor în baza a trei comisii parlamentare – de securitate, educație și sănătate.

La prima ședință a comisiei parlamentare speciale, care a durat peste trei ore, deputații i-au audiat pe reprezentanții blocului de forță – Serviciului de informație și securitate, Procuraturii Generale, Inspectoratului General de Poliției, Departamentului Instituțiilor Penitenciare, precum și ai Centrului Național pentru Protecția Datelor Personale. Ei au oferit informații referitoare la prevenirea suicidelor, problemele depistate și acțiunile întreprinse privind securitatea în mediul online, lupta cu acțiunile extremiste și infracțiunile pe Internet.

În consecință au fost formulate un șir de propuneri pentru perfecționarea legislației, inclusiv prin elaborarea documentelor strategice. La următoarea ședință a comisiei speciale vor fi invitați angajații Ministerului Sănătății. Anterior acest subiect a fost discutat și cu reprezentanții Ministerului Muncii, Protecției Sociale și Familiei, ai Ministerului Educației și cu angajații Centrului Republican de Asistență Psihopedagogică.

Prima măsură legislativă împotriva „grupurilor morții" de pe rețelele de socializare a devenit proiectul elaborat în luna aprilie de MAI, care înăsprește pedeapsa pentru curatori. Poliția presupune înăsprirea răspunderii pentru determinarea la suicid – infractorii, care determină un minor la suicid riscă pînă la 20 de ani de închisoare. Pe aceeași cale s-a mers și în regiunea transnistreană, unde organele de drept au depistat sute de adolescenți care participau la jocurile online. Pedeapsa maximă pentru determinarea copiilor și adolescenților la suicid prin intermediul rețelelor informaționale în Transnistria va fi de 8 ani de pușcărie.

Graba nu este binevenită

Un șir de organizații și experți, precum și unele persoane europene oficiale și-au exprimat îngrijorarea în legătură cu posibilitatea intrării în vigoare a Legii privind controlul Internetului, deoarece, în condițiile țării noastre el comportă o mulțime de riscuri. Cei mai mulți sînt de părere că graba nu e binevenită. Reprezentanții organizației Amnesty International Moldova consideră că, pînă a fi adoptat, proiectul de lege trebuie perfecționat pornind de la obligațiile Moldovei în domeniul respectării drepturilor fundamentale ale omului. În caz contrar, în opinia experților organizației, el ar putea atenta la libertatea și inviolabilitatea vieții private, precum și să fie utilizat în scopul șantajării persoanelor, presei și altor subiecți indezirabili Guvernului.

În cadrul dezbaterilor pe această temă, directorul Centrului pentru Jurnalism Independent, Nadine Gogu, a declarat că proiectul de lege conține cîteva prevederi ce lasă loc pentru interpretări, pot introduce cenzura pe Internet și influența activitatea unor instituții online. „Ambiguitățile trebuie înlăturate, trebuie de indicat foarte clar în ce mod vor fi aplicate noile prevederi", consideră Nadine Gogu.

Directorul Institutului pentru Politici Informaționale, expertul Fundației pentru Dezvoltarea Securității (SecDev Foundation), Alexei Marciuc, spune că proiectele de lege legate de reglementarea Internetului trebuie perfecționate în conformitate cu standardele internaționale și cele mai bune practici mondiale, ținînd cont de recomandările experților naționali și străini. Acest fapt va permite reducerea la minimum a riscului încălcării echilibrului și în rezultat în țară va apărea un mediu legal mai favorabil pentru utilizarea și schimbul protejat de informații.

„Organele competente, desigur, trebuie să dispună de toate pîrghiile pentru elucidarea infracțiunilor cibernetice și protejarea utilizatorilor de rețele, în special, a minorilor, susține Alexei Marciuc. Însă din proiectele legislative trebuie excluse prevederile ambigui, de introdus o claritate în terminologia și reglementarea unor proceduri. Acest fapt va permite evitarea abuzurilor, restricțiilor neîntemeiate și altor consecințe negative. În acest sens, proiectele de lege trebuie perfecționate, cu atît mai mult cu cît și în Guvern, și în Parlament există o înțelegere a importanței respectării echilibrului între dreptul privind accesul la informație și libera exprimare, pe de o parte, și protecția de infracțiunile cibernetice, garantarea siguranței pe Internet, pe de altă parte".

Potrivit expertului, în prezent, în Moldova sînt întreprinse măsuri pentru sporirea securității Internetului, pentru asigurarea nu doar a protecției copiilor, dar și a tuturor utilizatorilor. În special, Strategia națională de ordine și securitate publică pentru 2017-2020, aprobată luna trecută de Guvern, prevede dezvoltarea potențialului în domeniul contracarării infracțiunilor cibernetice. Totodată, a fost elaborat și aprobat planul de acțiuni privind promovarea siguranței pe Internet a copiilor și adolescenților pentru 2017-2020, ce include măsuri de reducere a conținutului ilegal și promovarea unui spațiu online mai sigur. De asemenea, pe această temă vor fi efectuate un șir de studii.

Reamintim că informații interesante despre Internetul și copiii pot fi găsite la compartimentul "Copiilor" al proiectului moldovenii.md.