16 january 2016, 11:50 Moldovan reality 8010

Ce inovații vor fi introduse în Moldova în 2016

Ultima şansă de a privatiza locuinţele 
 
În noul an, cei care nu şi-au perfectat, din varii motive, documentele pentru privatizarea locuinţei, mai au o şansă. Legea cu privire la locuinţe a stabilit un termen-limită, la a cărui expirare suprafeţele neprivatizare vor trece în proprietatea unităţilor administrativ-teritoriale, pe al căror teritoriu se află – 29 noiembrie 2016. 
 
Este vorba despre toate tipurile de locuinţe ce urmează a fi privatizate în conformitate cu Legea privatizării fondului de locuinţe, din 10 martie 1993. Dacă locatarul nu începe procesul de privatizare, după 29 noiembrie, organele administraţiei publice locale vor atribui locuinţei statutul de locuinţă socială şi vor perfecta documentele ce atestă dreptul de proprietate asupra ei.
 
Statutul modificat va deveni ireversibil după înregistrarea la oficiile cadastrale. După ce imobilul va trece în proprietatea unităţii administrativ-teritoriale, cu locatarii vor fi încheiate contracte de locaţiune pe un termen de 5 ani, cu dreptul de prelungire a acestora. Autorităţile locale vor stabili mărimea arendei lunare pentru locatari.

Legea prevede o limită de suprafaţă pentru locuinţa socială în mărime de 9 metri pătraţi pentru o persoană. Surplusurile nu trebuie să depăşească 12 metri pătraţi pentru o familie, în cazul în care încăperile nu corespund standardelor de locuinţă socială. Însă pentru locatarii apartamentelor neprivatizate această restricţie nu va fi aplicată.
 
Experţii nu exclud faptul că termenul-limită stabilit de Parlament va fi ulterior extins, deoarece mii de familii din Moldova au vize de reşedinţă în spaţii care, din varii motive, nu au fost privatizate pînă în prezent. Totodată, o parte considerabilă a populaţiei, inclusiv a persoanelor înregistrate în apartamentele neprivatizate, se află la muncă peste hotare.

Despre noi interdicţii şi amenzi pentru fumat
 
În 2016, în Moldova vor fi aplicate, treptat, noile reguli pe piaţa articolelor de tutungerie. Din primele zile ale lunii ianuarie, este interzisă publicitatea lor directă sau indirectă, inclusiv pe internet, la radio şi TV şi prin orice alte mijloace. Imaginile mărcilor comerciale şi logotipurilor nu pot fi plasate în interiorul şi în afara unităţilor comerciale, pe unităţile de transport, accesoriile pentru fumat. Excepţie a fost făcută doar pentru oficiul central al producătorului, importatorii şi vînzătorii de produse de tutungerie.
 
Totodată, a intrat în vigoare interdicţia pentru promovarea acestora prin sponsorizare, susţinerea acţiunilor sociale sau comerciale sau a unor iniţiative. Nu se permite distribuirea gratuită a ţigărilor sau oferirea unor bonusuri şi compensaţii pentru procurarea lor. De asemenea, sînt interzise orice acţiuni ce induc în eroare sau ce creează o percepţie eronată despre proprietăţile articolelor din tutun şi impactul lor asupra sănătăţii.
 
Totodată, în unităţile comerciale pot fi amplasate în continuare utilajele pentru păstrarea şi amplasarea ţigărilor, produsele din tutun, se permite informarea cumpărătorilor despre prezenţa lor în vînzare. Aceste reguli vor intra în vigoare pînă pe 20 mai 2020, cînd va fi interzisă expunerea articolelor din tutun şi a produselor conexe în zonele de comerţ public. Din acel moment, comercianţii vor prezenta lista cu preţurile acestora la solicitarea cumpărătorilor adulţi.
 
Din 31 mai 2016, în Moldova va intra în vigoare articolul privind protecţia populaţiei de influenţa fumului de ţigară. Interdicţia se va extinde atît pentru fumatul în toate locurile închise şi semiînchise, cît şi la locurile de muncă, indiferent de forma de proprietate şi de modul de acces. Fumatul va fi interzis în parcurile de distracţii şi pe terenurile de joacă pentru copii, pe stadioane, pieţe şi alte locuri publice în cadrul desfăşurării acţiunilor de divertisment şi altor manifestaţii.
 
Fumatul va fi interzis în toate locurile publice deschise, de pe lîngă instituţiile medico-sanitare, de învăţămînt, ale administraţiei publice centrale şi locale, inclusiv teritoriile adiacente. Interdicţia se va aplica în raza de 10 metri de la ferestrele ce se deschid şi de intrările în locurile publice. Fumatul nu va fi permis  în transportul public şi în staţii, precum şi în transportul privat, în prezenţa minorilor.
 
Angajatorii, proprietarii şi managerii au dreptul să amenajeze în spaţii deschise sau semideschise locuri speciale pentru fumat, cu condiţia respectării anumitor reguli. Pînă pe 31 mai, în locuri vizibile, urmează a fi plasate indicatoare unice privind interdicţia fumatului – o ţigară aprinsă într-un cerc roşu, tăiat cu o dungă roşie. Acestea pot fi însoţite de inscripţia: „Fumatul interzis. Fumatul în încăperi/spaţii/transport public contravine legii”.
 
O parte dintre modificări va intra în vigoare la 1 ianuarie 2018, inclusiv interdicţia la comercializarea ţigărilor ce conţin aditivi alimentari, de gust şi vitamine, ce permit schimbarea mirosului, gustului sau a intensităţii arderii. De asemenea, vor fi şi alte cerinţe faţă de ambalarea, etichetarea şi marcarea articolelor de tutungerie şi a producţiei similare, inclusiv a ţigărilor electronice.
 
Codul contravenţional prevede introducerea treptată a amenzilor pentru încălcarea noilor reguli. În acesta au fost incluse circa douăzeci de sancţiuni – pentru importatori, distribuitori, producători, vînzători, funcţionari, angajaţi ai întreprinderilor şi organizaţiilor, fumători de rînd. De regulă, este vorba despre amenzi şi sistarea temporară a activităţii întreprinderii.
 
Mărimea maxima a amenzii pentru companii ajunge pînă la 10 mii de lei – pentru încălcarea legislaţiei privind publicitatea şi sponsorizarea, comercializarea articolelor din tutun ce conţin substanţe interzise, încălcarea regulilor de prezentare a articolelor, abaterile de la cerinţele faţă de ambalaj şi etichete, comercializarea producţiei cu conţinut sporit de nicotină etc. Pentru cetăţenii care fumează în locurile interzise sînt prevăzute amenzi de la o mie pînă la 1,4 mii de lei.
 
Despre „cadourile” din buget pentru partidele politice
 
Pe 1 ianuarie a intrat în vigoare setul de modificări la Legea privind partidele politice, care prevăd schimbarea principiilor de finanţare a acestora. Partidele vor putea primi pentru propriile necesităţi 0,2% din bugetul de stat pentru anul curent. În 2016, în acest scop urmează a fi alocate circa 60 de milioane de lei. Această sumă va fi distribuită prin intermediul Comisiei Electorale Centrale, proporţional rezultatelor obţinute de formaţiunile politice în cadrul alegerilor parlamentare şi alegerilor locale generale.
 
Partidele politice vor primi lunar pe conturile lor subvenţii din bugetul de stat şi le vor putea utiliza fără restricţii în timp – atît în anul curent, cît şi în anii următori. Formaţiunile politice sînt lipsite de finanţare bugetară în cazul limitării activităţii lor prin decizie judecătorească, pierderea statutului de persoană juridică, demararea procesului de lichidare, aplicarea sancţiunilor ce prevăd acest lucru.
 
Legea prevede o listă extinsă de destinaţii pentru banii bugetari primiţi de partide: procurarea imobilului şi altor proprietăţi, întreţinerea încăperilor, salarizarea personalului, deplasări prin ţară şi peste hotare, servicii de audit, cheltuieli pentru presă şi publicitate, pentru comunicaţii, primirea delegaţiilor străine, pentru organizarea şedinţelor, manifestaţiilor publice, seminare pentru membrii partidului etc.
 
Dacă Curtea de Conturi, care este abilitată să verifice utilizarea mijloacelor bugetare, va depista folosirea acestora contrar destinaţiei, atunci banii vor trebui returnaţi la bugetul de stat. Partidele politice ce beneficiază de mijloace bugetare sînt obligate să prezinte regulat rapoarte financiare la Comisia Electorală Centrală.
 
Începînd cu ianuarie 2016, se extind şi competenţele CEC privind sancţionarea partidelor pentru încălcarea procedurii de primire a donaţiilor, a limitei stabilite şi a altor reguli. Dacă partidele vor ignora cerinţele CEC şi faţă de acestea au fost deja aplicate sancţiuni administrative, atunci la abaterea repetată, comisă pe parcursul unui an calendaristic, CEC va priva formaţiunea de alocaţiile bugetare pe o perioadă de la şase pînă la 12 luni.
 
Despre interdicţia de comercializare a poliţei „Carte verde” 
 
La 1 aprilie 2016, va intra în vigoare interdicţia la comercializarea de către companiile de asigurare din Moldova a poliţei internaţionale de asigurare a răspunderii civile auto „Carte Verde”. După această dată, şoferii vor trebui să procure poliţele la hotarul cu Ucraina sau România, care îi va costa, potrivit estimărilor experţilor, de 2-3 ori mai mult. Asigurările valabile din aprilie pînă la sfîrşitul anului 2016 vor fi retrase, şoferilor li se vor rambursa banii sau li se vor propune alte tipuri de asigurare.
 
Totodată, lipsirea Moldovei de dreptul de a emite „Carte Verde” va crea probleme pentru proprietarii automobilelor străine. Poliţele lor de asigurare nu vor fi valabile pe teritoriul ţării, de aceea, la intrarea în Moldova, ei vor fi nevoiţi să procure asigurare moldovenească. 
 
Motivul deciziei de a suspenda Moldova din sistemul „Carte Verde” este lipsa reformelor şi neîndeplinirea obligaţiilor asumate. O decizie finală privind calitatea de membru a Moldovei a acestui sistem va fi luată de către Consiliul Biroului Internaţional „Carte Verde” de la Bruxelles.
 
Despre extinderea Zonei de Liber Schimb
 
Din ianuarie 2016, Zona de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană va fi extinsă pe întreg teritoriul ţării, inclusiv Transnistria. Anul acesta, toate întreprinderile din Moldova, inclusiv companiile din regiunea transnistreană, își vor putea exporta mărfurile în ţările UE în condiţii egale.
 
O decizie în acest sens a fost adoptată la sfîrşitul lunii noiembrie trecut, de către Consiliul UE, iar peste o lună – a fost publicată în „Jurnalul Oficial” al Uniunii Europene. Totodată, pentru întreprinderile transnistrene au fost anulate preferinţele comerciale autonome – regimul de export fără taxe şi importul cu taxe. Evaluarea aplicării noilor prevederi din partea UE va avea loc pe parcursul a 9 luni din momentul adoptării deciziei, iar ulterior – o dată pe an.
 
Autorităţile moldoveneşti sînt obligate să asigure accesul la perfectarea documentelor de însoţire a mărfurilor, destinate exportului pe pieţele UE. Guvernul le-a recomandat structurilor de stat să amelioreze colaborarea cu întreprinderile transnistrene şi să le informeze la timp despre procedurile îndreptate spre o activitate comercială mai avantajoasă cu partenerii din Uniunea Europeană.
 
Pentru a beneficia de procedurile comerciale simplificate, Transnistria s-a obligat să asigure accesul preferenţial la mărfurile şi serviciile europene, precum şi să aplice un şir de modificări de ordin comercial, economic şi fiscal.
 
„Acordul de Asociere cu UE conţinea un articol special ce ţine de amînarea aplicării regimului de liber schimb în raport cu Transnistria, menţionează unul dintre experţii noştri. După un şir de refuzuri, Tiraspolul totuşi a decis să adere la această zonă, deoarece, în caz contrar, exportul transnistrean risca să fie supus în 2016 unor taxe mari.
 
În prezent, principala problemă constă în faptul dacă Transnistria va reuşi să îndeplinească condiţiile legate de excluderea taxelor de import pentru mărfurile din UE, certificarea sanitară şi fitosanitară, precum şi certificarea provenienţei mărfurilor din partea vameşilor moldoveni, care urmează să obţină acces la întreprinderile transnistrene. În cazul neîndeplinirii acestor condiţii, în 2016 ar putea fi pusă problema privind revizuirea deciziei de extindere”.
 
Despre declaraţia pe venit 
 
În perspectivă, cetăţenii moldoveni vor completa declaraţiile pe venit conform unor noi reguli. Din 1 ianuarie 2016, a intrat în vigoare hotărîrea Guvernului, prin care a fost aprobat noul model al Declaraţiei pe venit pentru persoanele fizice. Documentul urmează a fi prezentat la serviciul fiscal, inclusiv nerezidenţii care nu practică activitatea de antreprenoriat.
 
Noul model deja a fost implementat însă el urmează a fi aplicat la declararea veniturilor obţinute în 2016. Astfel, persoanele fizice vor trebui să prezinte declaraţiile de model nou nu mai tîrziu de 17 martie 2017. Veniturile pentru anul trecut vor fi declarate pe formularul vechi.
 
Despre crearea unui nou registru
 
Pe 1 ianuarie 2016 a intrat în vigoare Legea privind registrul obiectelor de infrastructură tehnico-edilitară. În acesta vor fi plasate toate traseele auto, drumurile feroviare, reţelele de comunicaţii electronice, sistemele publice de gospodărie comunală, reţelele de gaze şi reţelele electrice.
 
În acesta urmează a fi incluse obiectele transportului prin conducte, a sistemelor de aprovizionare cu apă, a obiectelor de păstrare şi comercializare a produselor petroliere. Totodată, în acest registru vor fi incluse instalaţiile şi echipamentele amplasate pe aeroport, precum şi pe suprafaţa terestră şi acvatică a portului maritim.
 
Potrivit unor estimări preliminare, elaborarea şi implementarea sistemului informaţional automatizat Registrul obiectelor de infrastructură tehnico-edilitară va costa cel puţin 5 milioane de lei. Pînă în prezent, în Moldova nu a existat o bază legală în acest domeniu, dacă nu ţinem cont de unele sisteme departamentale de evidenţă a obiectelor. 
 
Despre brățările electronice şi serviciul de probaţiune
 
De la începutul anului au intrat în vigoare modificările la Codul de executare, prin care este introdusă procedura de supraveghere electronică a persoanelor scutite de pedeapsă penală. Aceasta poate fi aplicată faţă de condamnaţii ce se deplasează fără escortă şi care a părăsit pentru scurt timp teritoriul penitenciarului.
 
Supravegherea electronică este efectuată prin sistemul GPS, echipamentul de telefonie fixă sau mobilă. Totodată, pe braţul sau piciorul persoanei este montată o brăţară cu o baterie impermeabilă cu termenul de valabilitate de cel puţin trei ani. Acest echipament costă circa 7 euro. Pentru deţinutul „supravegheat” este stabilită zona de deplasare, locurile interzise şi perioada în care el nu poate părăsi domiciliul sau locul de aflare.
 
Asigurarea monitorizării electronice este pusă în obligaţia noului organ – Inspectoratul Naţional de Probaţiune şi subdiviziunile teritoriale ale acestuia. Activitatea lor urmează a fi lansată în timpul apropiat de către Ministerul Justiţiei. Cheltuielile pentru exploatare şi deservirea echipamentului electronic sînt acoperite din buget. Însă, dacă deţinutul va pierde brăţara sau o va deteriora intenţionat, el va achita costul complet al acesteia. Se prevede că o parte dintre mijloace vor fi alocate în cadrul unui proiect de asistenţă tehnică al Uniunii Europene.
 
Potrivit unor surse din cadrul Ministerului Justiţiei, asemenea practică este utilizată pe larg în multe ţări europene. Monitorizarea electronică, de regulă, este efectuată în cazul eliberării deţinuţilor înainte de termen. De asemenea, aceasta poate fi aplicată şi faţă de cei care urmează să ispăşească o condamnare cu suspendare, au interdicţie de a părăsi localitatea sau ţara sau se află în arest la domiciliu. Monitorizarea electronică nu va fi aplicată faţă de persoanele care au refuzat această metodă din motive religioase. 

Victor Surugiu