|
Scrisoare deschisă către președintele Republicii Moldova (Doc)
În ultima perioadă, am remarcat cu surprindere şi îngrijorare mai multe nefuncţionalităţi în activitatea ministerelor implicate în realizarea Strategiei naţionale antidrog pentru anii 2011-2018, fapt care a dus atât la creşterea numărului de consumatori de substanţe psihoactive şi psihotrope (etnobotanice) în rândul minorilor cât şi la creşterea criminalităţii organizate legate de droguri. Conform datelor oferite de Dispensarul Republican de Narcologie numărul consumatorilor de droguri luaţi la evidenţă şi aflaţi sub supraveghere medicală până la 1 iunie 2015 era de 10.699, dintre care 57 fiind minori. Potrivit estimărilor Centrului Internaţional de Prevenire şi Informare în Domeniul Adicţiilor (CIPIDA) în Republica Moldova există peste 100.000 de consumatori de droguri, dintre care cel puţin 16.000 sunt dependenţi. Dacă până în 2012 drogurile se consumau în special de către tineri cu vârste cuprinse între 18-24 ani şi numai în anumite zone, în ultimii 3 ani vârsta medie de începere a consumului de droguri a scăzut foarte mult ajungând la 14-16 ani! Scăpate de sub controlul autorităţilor, drogurile au ajuns şi în licee. În luna martie 2015 Centrul Internaţional de Prevenire şi Informare în Domeniul Adicţiilor (CIPIDA) a realizat un studiu în trei licee din municipiul Chişinău în rândul elevilor din clasa a 10-a (15-16 ani). Studiul a relevat că 18% dintre ei au consumat droguri ilegale cel puţin o dată în viaţa lor. De asemenea, liceenii declară că le este relativ uşor să-şi procure produse stupefiante. La ora actuală, problema traficului şi a consumului de droguri a ajuns să reprezinte o ameninţare la adresa suveranităţii naţionale a Republicii Moldova. Sursele de livrare a drogurilor s-au multiplicat şi diversificat, iar acţiunile de stopare din partea statului sunt tot mai restrânse şi ineficiente. Accesul uşor la droguri a dus la contaminarea tinerei generaţii şi la crearea unei dependenţe periculoase, aproape ireversibile. Cel mai tânăr consumator din Republica Moldova abia împliniseră vârsta de 9 ani!
Trebuie să recunoaştem, în Republica Moldova fenomenul drogurilor se află în ascensiune în primul rând din cauza inacţiunii, indiferenţei, incompetenţei şi corupţiei în rândul reprezentanţilor instituţiilor de stat. În acest sens vreau să menţionez câteva aspecte:
• Prin Hotarârea Guvernului RM nr.1208 din 27.12.2010 autorităţile Republicii Moldova au aprobat Strategia naţională antidrog pentru anii 2011-2018, o strategie care în mare parte nu este aplicată, fapt ce face ca Republica Moldova să aibă dificultăţi în reducerea numărului de consumatori. Deși instituțiile statului implicate în realizarea Strategiei naţionale antidrog, au obligația de a pune la dispoziția Comisiei Naţionale Antidrog date și informaţii cu privire la fenomenul drogurilor, în fapt, unele dintre acestea fie refuză să pună la dispoziție aceste date și informații, fie, atunci când informaţiile sunt transmise, acestea nu sunt concludente. În Planul de acţiuni (2014-2016) pentru implementarea Strategiei naţionale antidrog nu sunt prevăzuți indicatori comensurabili care să permită evaluarea gradului de realizare a activităților şi, implicit, a obiectivelor specifice care au fost atinse. Mai mult ca atât, Strategia naţionala Antidrog 2011-2018 nu beneficiază de un buget alocat distinct prin care să se asigure o finanțare corespunzătoare a activităților prevăzute în Planul de acțiuni. Este mai mult decât evident faptul că doar elaborarea unei strategii și a unui plan de acțiuni nu sunt suficiente fără ca ulterior, în funcție de evoluția fenomenului drogurilor, să se asigure și suportul necesar implementării acestora (resurse financiare, umane și logistice, precum și un cadru legislativ adecvat).
• Autorităţile Republicii Moldova nu au programe şi proiecte de prevenire a consumului de alcool, tutun şi droguri, în special pentru preşcolari şi şcolari mici. Deşi anume la vârstă preşcolară şi şcolară mică este important de a direcţiona copilul în formarea unor comportamente corecte. Este inutil de explicat unui adolescent de 12-16 ani despre consecinţele consumului de droguri, dacă acestuia îi lipsesc cu desăvârşire anumite modele comportamentale şi valori morale. De altfel, răspândirea cunoştinţelor este esenţială pentru reducerea numărului cazurilor de noi consumatori. Începând încă de la grădiniţă, mai apoi la şcoală, trebuie să le spunem copiilor cât de gravă este intrarea pe acest drum fără întoarcere care te nenoroceşte pentru toată viaţa. Copiii claselor primare au nevoie de două-trei ore pe lună de educaţie în această privinţă, în termeni relativ simpli. Informaţia prezentată trebuie să corespundă vârstei şi particularităţilor psihofiziologice ale dezvoltării copilului.
• Numărul real al consumatorilor de droguri din Republica Moldova nu este cunoscut. Până la acest moment nu a fost realizat nici un studiu la nivel naţional în rândul întregii populaţii. Astfel, toate cifrele vehiculate în legătură cu consumul de droguri în Republica Moldova sunt estimative.
• În instanţele de judecată sunt extrem de rare cazurile în care pentru trafic de droguri se dau pedepse de închisoare cu executare. De regulă, după gratii ajung consumatorii, şi nu traficanţii. Corupţia în sistemul judecătoresc împiedică condamnarea cu succes a traficanţilor de droguri, iar complicitatea oficialilor în infracţiuni de acest gen este o problemă semnificativă în ţara noastră. De altfel, mai mulţi poliţişti, procurori şi judecători din Republica Moldova trebuie puşi sub acuzare şi trimişi în judecată pentru fapte de corupţie legate de traficul ilicit de droguri.
• Autorităţile Republicii Moldova, deşi conştientizează undeva amploarea consumului şi traficului de droguri, încă nu realizează că nu doar măsurile specifice poliţiei sunt suficiente în combaterea traficului şi consumului de droguri. Poliţia trebuie să se ocupe de detectarea şi anihilarea furnizorilor, a transportului şi distribuţiei drogurilor etc. După aceasta trebuie să intervină partea socio-medicală, adică identificarea, apropierea în mod sincer de consumatori, cunoaşterea problemelor care i-au adus aici şi ajutorul care li se poate acorda. Mai apoi urmează ajutorul medical care constă în tratamentul de substituţie (în cazul heroinei, cu metadonă) alături de alte metode importante şi semnificative. După aceea putem vorbi de consiliere psihologică, terapie de grup, participarea la grupurile de suport etc. A readuce în lumea normalului o persoană care a căzut în capcana drogurilor este, în cele mai multe cazuri, o muncă lungă şi istovitoare. Dependenţa fiziologică se rezolvă relativ rapid, însă lucrul cel mai greu de dobândit este ieşirea din sfera dependenţei psihice. Pentru că o persoană care a consumat droguri ani la rând este vulnerabilă şi recidivează extrem de uşor.
Strategia naţională antidrog 2011-2018 are ca scop reducerea incidenţei şi prevalenţei consumului de droguri, însă în perioada 2014-2015, în ciuda acţiunilor întreprinse de ministerele implicate, s-a constatat o creştere a consumului la nivelul întregii populaţii. Măreţele planuri pentru combaterea consumului de droguri în Republica Moldova se văd a fi simple frecţii la un picior de lemn. Comisia Naţională Antidrog din Republica Moldova nu are capacitatea de a asigura coordonarea luptei împotriva traficului şi consumului ilicit de droguri desfăşurată de instituţiile statului. De aceea, vă solicităm în regim de urgenţă, convocarea Consiliului Suprem de Securitate, organizarea de audieri parlamentare în cadrul unei şedinţe speciale a Legislativului, precum și convocarea factorilor de decizie din partea ministerelor, implicate în realizarea sau mai bine zis în nerealizarea Strategiei naţionale antidrog 2011-2018.
V-am trimis aceste solicitări în martie 2014. Nu aţi răspuns. Le retrimitem public. Scopul nostru este să Vă ajutăm în eradicarea consumului ilicit de droguri şi altor substanţe psihotrope în Republica Moldova şi să ne implicăm în deschiderea unei linii de comunicare între autorităţi şi societatea civilă.
Stimate domnule Preşedinte, putem realiza multe din punct de vedere economic şi politic în viaţa noastră, dar, dacă copiii pentru care investim vor fi o generaţie de consumatori de droguri, nu vom avea un viitor ca naţiune!
Este momentul să ne solidarizăm, în LUPTA NAŢIONALĂ ANTIDROG!
Cu Respect,
Mircea GRECU
Secretar General al Centrului Internaţional de Prevenire şi Informare în Domeniul Adicţiilor (CIPIDA)
Ivan DIACOV
Preşedintele onorific al Centrului Internaţional de Prevenire şi Informare în Domeniul Adicţiilor (CIPIDA)
Source:
- Еще несколько молдаван вернулись домой из Ливана
- В Кишиневе состоится грандиозный концерт Константина Московича, Тамары Гвердцители и группы ABBORN ©
- Правительство усиливает специальную защиту детей от вывоза за границу и незаконного удержания
- В Румынии идет снег: в некоторых местах толщина снежного покрова достигла 20 см
- Объявлено предупреждение о поездках в Болгарию
- В столице прошла сессия в рамках проекта YMCA Digital Media Hub Chisinau ©
În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?
- Statut:
- Sat
- Prima atestare:
- 1617
- Populația:
- 2633 locuitori
Recea este un sat şi comună din raionul Străşeni. Recea este unicul sat din comuna cu acelaşi nume. Localitatea se află la distanța de 9 km de orașul Strășeni și la 32 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 2633 de oameni. Satul Recea a fost menționat documentar în anul 1617.
Comments
(1)