17 september 2015, 17:38 Moldovan reality 10446

Precizări despre moldovenii cu cetățenie română obligați să achite CASS

Moldovenii cu cetățenie română, care nu sînt angajaţi pe teritoriul României, dar au buletin românesc, SÎNT obligați să plătească contribuția pentru sănătate (CASS)conform noului Cod Fiscal din România, doar dacă au rezidența fiscală în România. În cazul în care aceștia lucrează oficial în Republica Moldova, atunci pot fi scutiți de achitarea CASS conform convenției de evitare a dublei impuneri.

"Trebui să achite contribuția pentru sănătatea doar cetățenii români care au și rezidența fiscală în România", a declarata pentru Realitatea.md consultantul fiscal din România, Adrian Benţa.

Potrivit acestuia, poate fi considerat rezident fiscal persoana fizică care îndeplinește cel puțin una dintre următoarele condiții:

∙ este prezentă în România pentru o perioadă sau mai multe perioade ce depășesc în total 183 de zile, pe parcursul unui an alendaristic;

∙ are domiciliul în România;

∙ centrul intereselor vitale este amplasat în România (adică este mai mult legat de România decât de alt stat);

∙ este cetățean român care lucrează în străinătate, ca funcționar sau angajat al României într-un stat străin.

Moldovenii cu cetățenie română pot fi scutiți de plata contribuției pentru sănătate (CASS) dacă vor depune o declarație la Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) prin care solicită renunțarea la rezidența fiscală.

De asemenea, potrivit Ordinului 74/2012 a Ministerului Finanțelor Publice din România, privind criteriile de stabilire a rezidenței fiscale în România a persoanelor fizice potrivit convențiilor de evitare a dublei impuneri:

(1) Dacă o persoană fizică este considerată rezidentă atât în România cît şi într‐un stat semnatar al convenției de evitare a dublei impuneri, atunci rezidența persoanei fizice se va stabili după cum urmează:

a) persoana va fi considerată rezidentă numai a statului în care are domiciliul, respectiv locuința permanentă aflată la dispoziția sa. O locuință se consideră permanentă dacă este proprietatea personală a persoanei fizice sau dacă aceasta este închiriată de persoana respectivă.

b) dacă aceasta deține o locuință permanentă aflată la dispoziția sa în ambele state, persoana este considerată rezidentă numai a statului în care îşi are centrul intereselor vitale, respectiv în statul cu care relațiile sale personale şi economice sunt mai apropiate. Astfel, se acordă atenție familiei sale (soț/soție, copil/copii, persoane aflate în întreținerea persoanei fizice şi care sosesc în România împreună cu aceasta ), relațiilor sale economice (angajat al unui angajator român, implicarea într‐o activitate de afaceri în România, conturi la bănci în România, carduri de credit/debit la bănci în România), relațiilor sale sociale ( membru într‐o organizație caritabilă, religioasă, participări la activități culturale sau de altă natură). Dacă o persoană fizică ce deține o locuință într‐un stat semnatar al unei convenții de evitare a dublei impuneri încheiată cu România şi deține, în proprietate sau închiriată şi o locuință în România în timp ce o păstrează pe prima, faptul că pastrează prima locuință în statul în care a locuit preponderent, unde a muncit şi unde se află familia sa şi toate proprietățile sale, poate împreună cu alte elemente să demonstreze că persoana în cauză şi‐a păstrat centrul intereselor vitale în celălalt stat şi nu în România. Acelaşi criteriu de stabilire a centrului intereselor vitale este folosit în mod corespunzător şi pentru persoanele fizice rezidente care părăsesc România.

c) dacă nu poate fi determinat statul în care persoana are centrul intereselor vitale, sau dacă respectiva persoană nu deține o locuință permanentă aflată la dispoziția sa în niciunul dintre state, se consideră că este rezidentă a statului în care aceasta locuieşte frecvent. Astfel, se vor avea în vedere şederile pe care le are persoana respectivă în toate locurile din acelaşi stat.

d) dacă persoana locuieşte în mod obişnuit în ambele state sau în niciunul dintre ele, se va considera că persoana respectivă este rezidentă a statului a cărui naționalitate/cetățenie o are;

e)dacă persoana are naționalitatea/cetățenia ambelor state sau a niciunuia dintre ele, autoritățile competente ale statelor contractante vor rezolva această problemă pe cale amiabilă la nivelul acestora, potrivit articolului ˝Procedura amiabilă˝ din convenția de evitare a dublei impuneri.

(2) La stabilirea rezidenței se vor avea în vedere şi comentariile articolului 4 ˝Rezident˝ din Modelul convenției de evitare a dublei impuneri al Organizației pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică.

Persoanele fără venituri vor fi obligate, cu cîteva excepţii, să depună de anul viitor la ANAF o declaraţie prin care Fiscul le va stabili ce sumă au de plătit pentru contribuţia pentru sănătate (CASS), potrivit noului Cod Fiscal. Până acum persoanele care nu realizau venituri nu erau obligate să depună la fisc o declaraţie, iar pentru a beneficia de servicii medicale în sistemul public, acestea plateau CASS-ul pe şase luni în urmă.

Persoanele fără venituri vor trebui să plătească lunar CASS, în valoare de 5,5% din salariul minim brut pe ţară. Adică 66 de lei pe lună, respectiv 792 de lei pe an (aproape 4000 de lei moldovenești), în condiţiile în care acea persoană nu încasează niciun ban. Contribuţia este calculată în funcţie de salariul minim brut de 1.200 de lei (peste 6000 de lei moldovenești), anunţat de autorităţi pentru 2016.

Excepţie fac, printre alţii, elevii şi studenţii în vîrstă de până la 26 ani, femeile însărcinate, lăuzele şi persoanele cu handicap.