14 may 2022, 12:30 Nature and tourism 3750

De azi se permite pescuitul Scrumbiei de Dunăre din râul Nistru

Pescarii care dețin permise de pescuit sportiv, amator și de agrement pot pescui Scrumbie de Dunăre (Alosa immaculata) în fluviul Nistru, timp de 33 de zile consecutive, începînd cu data de 14 mai, transmite IPN.

Potrivit unui ordin al Agenției de Mediu, scopul este de a reglementa pescuitul scrumbiei de Dunăre în perioada migrării și de a menține la nivel optim potențialul reproductiv și efectivele acestei specii. Prevederile stabilesc perioadele și zonele unde este permis pescuitul sportiv, amator și de agrement pentru scrumbie în Nistru.

Potrivit ordinului, pescuitul scrumbiei se permite doar în cursul zilei de la răsăritul soarelui și pînă la asfințitul soarelui, cu undițe de toate formele, sisteme și lansete. Se poate pescui în sectoarele de la barajul Centralei Hidroelectrice Dubăsari pînă la satul Palanca (km 28) și în brațul Turunciuc. Totodată, numărul de cîrlige pentru un pescar amator nu trebuie să fie mai mare de cinci la toate uneltele folosite, iar captura de pește, nu trebuie să fie mai mare de cinci kilograme pe zi.

În ordin se stabilește că se interzice pescuitul scrumbiei o sută de metri în amonte și în aval de podurile de peste fluviul Nistru, dar și la gura de vărsare în fluviul Nistru a afluenților Răut, Ichel, Bîc, Botna pe o distanță de 500 de metri de ambele părți ale gurilor și pe cursul acestor afluenți pe o distanță de 500 de metri de la confluență, în brațul Turunciuc pe cursul apei pe o distanță de 500 m de la ramificație. Este interzis pescuitul și în fluviul Nistru de la barajul lacului de acumulare Dubăsari pe o distanță de 300 de metri în aval și în fluviul Nistru pe sectoarele de 100 de metri în amonte și în aval de gurile de alimentare a bălților și lacurilor. De asemenea, se interzice în fluviul Dunărea în limitele teritoriale ale Republicii Moldova.

Ordinul Agenției de Mediu cu privire la pescuitul scrumbiei în obiectivele acvatice piscicole naturale în anul 2022 a fost elaborat în baza propunerilor și recomandărilor Institutului de Zoologie, Institutului de Ecologie și Geografie, Centrului pentru Cercetare a Resurselor Genetice Acvatice „Acvagenresurs", Inspectoratului pentru Protecția Mediului și asociației obștești Asociația Internațională a Păstrătorilor Rîului „Eco-Tiras".