Pentru prima dată în Moldova, în parteneriat cu Agenția Spațială European (ASE), a fost realizat un studiu pentru cartografierea poluării aerului în Chișinău și pe întreg teritoriul RM, folosind datele de observare a Pămîntului.

Studiul a fost realizat în perioada instituirii măsurilor de restricție, în contextul COVID-19, însă acoperă și seturi de date istorice complexe (începînd cu anul 2017), scrie jurnal.md.

Calitatea aerului este influențată de activitatea umană, transport, producția industrială și sursele naturale de poluanți, iar tendința istorică este că poluarea aerului a crescut în timp, în special în zonele dens populate și industriale. Aceeași tendință a fost valabilă și în cazul RM - o concentrație mai mare de poluanți este observată doar în capitală și în apropierea centralelor electrice mari.

Situația generală a poluării aerului s-a dovedit a fi una favorabilă, în special în comparație cu alte țări europene, inclusiv Ucraina, România și altele. Echipa de cercetare a folosit datele obținute prin satelit, furnizate de Sentinel 5P – bazat pe o tehnologie de ultimă oră.

Per ansamblu, nivelul de poluare a aerului în Moldova, văzut din spațiu, este relativ scăzut în comparație cu alte țări europene și cu vecinii noștri, fiind în mare parte în limitele ghidului privind calitatea aerului al Organizației Mondială a Sănătății.

Concentrațiile de dioxid de azot în Moldova sînt în general scăzute. Acest poluant atmosferic provine în principal de la autoturisme și alte autovehicule, de asemenea, rafinarea petrolului și metalelor, producerea de electricitate, industria ușoară și alimentară. Acesta afectează rezistența sistemului respirator la infecții bacteriene și virale. Au fost constatate valori ridicate la Chișinău și în jurul acestuia, în jurul graniței cu Ucraina, în special acolo unde este amplasată centrala electrică Cuciurgan, precum și în jurul municipiilor Tiraspol și Rîbnița. Regiunile Chișinău, Bender și Bălți au cele mai ridicate niveluri medii de poluare cu dioxid de azot.

Valorile dioxidului de sulf sînt, în general, scăzute în toată țara, cu o creștere modestă doar în jurul capitalei. Acest poluant este în mare parte legat de centralele electrice pe bază de cărbune, procesele industriale sau alte activități de ardere a combustibililor fosili.

Distribuția monoxidului de carbon este relativ similară în toată Moldova, în regiunile Bender, Cahul, Glodeni și Chișinău, unde se înregistrează cele mai mari concentrații medii.