15 march 2020, 11:00 Nature and tourism 4351

Un grup de moldoveni s-au aventurat într-o expediție în Antarctica (Foto, Video)

Și-au dat întîlnire la „capătul lumii", cum e cunoscut orașul Ushuaia, din Argentina. Aici este punctul de unde au început mai bine de jumătate dintre expedițiile în Antarctica.

Nouă moldoveni, împrăștiați în lume: din Chișinău, București, Genova și Copenhaga. La 10 februarie, ora 6:00, dimineața, așteptînd să domolească furtuna din pasajul Drake, cei nouă pornesc pe drumul apelor, transmite NOI.md cu referire la ea.md.

„Cum o fi la celălalt capăt al pămîntului, în Antarctica?"

În 2019, o parte din echipaj a călătorit în Groenlanda. Atunci le-a venit gîndul „cum o fi la celălalt capăt al pămîntului, în Antarctica?". Au format o echipă, toți fiind originari din Moldova. Oameni pe care viața i-a împrăștiat de ani buni în lume: un cardio-chirurg, un cameraman, un marinar, manageri și oameni de afaceri. Printre cei nouă entuziaști s-a regăsit și o femeie.

Au urmat luni de pregătiri pentru plecare. Anatol Untură, organizatorul expediției, explică cît de importante sînt detaliile în condiții extreme.

Barca, pe care au înfruntat valurile imense, este toată din oțel, fiind făcută acum 15 ani și destinată navigației în condiții extreme. Aceasta este cufundată în apă în marea sa parte, așa încît să nu fie purtată de vînturile mari. Pînzele sînt mai groase, și ele imense de circa 100 de m2. Totul echipat cu un generator de energie și surse de încălzire.

„În Antarctica nu-i bază de coastă. Să vrei că nu are cine veni"

Membrii echipajului au semnat o declarație pe propria răspundere că nu suferă de boli grave ca epilepsia sau afecțiuni cardiace.

„Efortul este mai mult psihologic în astfel de expediții, decît fizic, dar membrii echipajului trebuie să se asigure că sînt sănătoși. În unele porțiuni de drum operațiunile de salvare, fizic, sînt imposibile. În Antarctica absolut nu există bază de coastă. Să vrei că nu are cine veni. Pinguinii nu au elicoptere, iar cele argentiniene zboară pe o rază de 300 mile nautice. (n.r.1 milă nautică=1,8 km)", explică Anatol Untură.

Trei dintre membrii echipajului erau pentru prima oară pe o barcă

Echipajul a fost ghidat de o persoană care cunoaște bine drumul apelor, cu peste zece călătorii în direcția arctică. Barca a pornit din Ushuaia, cel mai sudic oraș al Argentinei, cu infrastructură destinată marinarilor și călătorilor.

A urmat provocarea cea mare: strîmtoarea Drake. Trei dintre membrii echipajului erau pentru prima oară pe o barcă. Apele au mînat vasul spre ghețarii veșnici preț de patru zile. Pasajul însă a fost nemilos cu marinarii la întoarcere, același drum fiind parcurs în șase zile, așa cum valurile împingeau barca înapoi.

„Jumătate din echipaj a fost mai activ, restul au stat la pat. Ne-am confruntat cu răul de mare. De fapt, e ceva normal. Rău de mare au toți, chiar și marinarii care n-au fost o perioadă îndelungată pe mare", explică Anatol. O parte din membrii echipajului erau prima oară într-o expediție pe barcă.

Canalul Drake – mii de bărci, naufragiate de-a lungul istoriei

„Canalul Drake este un pasaj care leagă Antarctica de America de Sud. E cunoscut ca cel mai drastic și dificil pasaj din lume. Acolo au naufragiat mii de bărci de-a lungul istoriei. Capul Horn este cel mai fioros loc pentru orice marinar pe lumea asta", explică călătorul.

Există și o tradiție ce are sute de ani. Marinarii care treceau cu bine pasajul aveau dreptul să-și pună cercel în ureche și să-și facă tatuaj cu imaginea unei bărci cu toate pînzele ridicate.

Antarctica începe fără zăpadă. Se văd corăbii vechi de sute de ani

După patru zile, cei nouă moldoveni au ajuns la țărmul sudic. „Apele devin mai line. Apoi verzi țărmul. Orice marinar, cînd vede uscatul, are o stare de euforie, de siguranță", își împarte impresiile Anatol.

În fața lor erau insulele Shetland. Se așteptau să vadă multă zăpadă, și mare le-a fost uimirea cînd țărmul i-a întîlnit cu stînci goale. „Era oarecum neașteptat, pentru că în închipuirea la majoritatea dintre noi, Antarctica este un tărîm sub gheți veșnice. Așa și este. Dar zonele de aproape 1 km de la țărm sînt cu mai puțină zăpadă. Acum acolo este vară, ca în luna august. Dar este și o consecință a schimbărilor climatice", spune marinarul.

După ce zăpada s-a retras, pe țărmurile unor insulițe se pot vedea corăbii naufragiate ale vînătorilor de balene. Bărcile au sute de ani.

„Un cercetător de la o bază argentiniană a zis că vine de 10 ani în regiune, dar e prima oară cînd ele apar de sub zăpadă. Atît de mult s-a topit. Dar totodată, acum sute de ani, acolo nu era zăpadă, altfel nu puteau să acosteze pe țărm. Schimbările climatice sînt fluctuante de-a lungul istoriei, dar acum este clar că se întîmplă ceva mult mai repede decît în mod normal", recunoaște Anatol.

Două săptămîni la Polul Sud

Au urmat două săptămîni de în care au studiat Antarctica. Vizite la stațiile cercetătorilor. Priveliști de-a dreptul impresionante, cu munți de rocă bazaltică și porțiuni de calotă glaciară de pînă la patru km.

Fauna – și ea plină de surprize. Mii de pinguini, balene în cîrduri impunătoare, lei de mare.

În unda dintre poze, echipajul a reușit să surprindă un grup de leoparzi de mare. Imaginea a fost preluată și de cei de la National Geographic. „Erau foarte mulți. Unele exemplare aveau dimensiuni de pînă la 3,5 metri și peste 100 de kg", spune bărbatul.

Au avut parte și de peripeții. Unul dintre leoparzii de mare „a atacat" și a spart barca gonflabilă. Au reușit să observe și un pinguin regal, deși regiunea nu este arealul de trai obișnuit pentru aceștia.

Au gustat sau nu peștele din apele reci?

Și dacă vă întrebați „au gustat din peștele apelor sudice?" – ei bine, nu. Asta pentru că în Antarctica, de la zona de 600 și mai sus, este interzis pescuitul și orice activitate umană ce și le-ar putea dăuna animalelor. În schimb, au avut în echipă un bucătar.

„Ne-a răsfățat cu bucate din cele mai diverse. De la sushi la mămăligă moldovenească", spune organizatorul.

Au avut cu sine produse obișnuite. Acestea s-au dovedit a fi în cantități mai mari decît au avut nevoie, așa că după o plimbare pînă la Polul Sud și înapoi, merindele au fost donate unui azil din Ushuaia, care are grijă de oamenii străzii.

Echipajul s-a întors cu 10 ore de imagini video

Cel mai sudic punct în care a ajuns echipajul a fost paralela 67. Temperaturile aerului, în această perioadă a anului, au fost de pînă la -15Co. În timpul expediției, moldovenii au reușit să înregistreze 10 ore de imagini video. Acestea urmează să apară într-un film documentar, ce va ilustra schimbările climatice.

„Navigînd încolo, îți dai seama cît de fragilă și mică este planeta noastră. Ce facem în Europa, inevitabil se răsfrînge și la poli, deși sînt foarte departe și s-ar părea că nu au cum să interacționeze. Dar nu e chiar așa", este convins Anatol.

„Marinarii sînt superstițioși. Nu vorbesc de planuri"

Călătoria nu doar i-a impresionat pe cei nouă. Echipajul este gata pentru noi încercări. „Marinarii sînt superstițioși. Nu vorbesc de planuri. Dar acestea sînt foarte mari și cred că următoarea plecare va fi la anul. Sunt acum în pregătiri", a spus plin de entuziasm, conducătorul expediției în Antarctica, Anatol Untură.