25 february 2020, 12:30 Nature and tourism 4029

Israelul, totuşi, îşi extrădează cetățenii

Este adevărat că Israelul nu își extrădează în niciun caz cetățenii? Și poate un nou repatriat după ce a primit Teudat Zeut (pașaport intern) să se considere protejat de urmărirea judiciară a altor țări? La aceste și alte întrebări răspunde un ex-angajat al departamentului internațional al poliției israeliene și, în prezent, cunoscutul avocat Alex Raskin.

- Acum cîţiva ani, Thailanda a obținut din partea Statelor Unite extrădarea unui fost călugăr, acuzat de crime sexuale în patria sa. Totuşi, despre cetăţenia israeliană în lume se spun de-a dreptul legende. Se presupune că nicio justiție străină nu o poate „sparge" și este imposibil de extrădat pe acuzat din Țara Promisă.

- Această opinie este foarte departe de adevăr...

- Există vreo diferență între extrădarea unei persoane care la momentul crimei nu era cetățean israelian și extrădarea celui care a comis crima avînd deja pașaport israelian?

- Nu există diferențe în procesul de extrădare. Singura diferență este că un cetățean israelian, care este rezident la momentul comiterii crimei, va trebui să fie predat Israelului pentru a ispăşirea pedepsei după extrădare și condamnare. Persoanele care nu intră în această categorie, după decizia instanței israeliene de extrădare a acestora, se pot adresa Ministerului Justiției israelian cu o cerere de returnare pentru executarea pedepsei lor în Israel.

- Se crede că Israelul nu extrădează sub acuzația de crime economice. Această afirmație este corectă?

- În cîmpul de acţiune al Legii privind extrădarea intră acele articole ale urmăririi penale pentru care, în Israel, este prevăzută pedeapsa pentru un termen de cel puțin un an. De asemenea, este necesar ca faptele incriminate unei persoane să fie pedepsite penal în Israel. În consecință, se poate cere extrădarea practic pentru orice infracțiune.

- Convenția europeană privind extrădarea din 1957 oferă țărilor dreptul de a alege – extrădarea unui suspect sau aducerea lui în judecată pe teritoriul propriu. Cum arată practica jurisprudenței Israelului în acest sens?

- Este foarte dificil sau chiar ireal să efectuezi proceduri judiciare în Israel sub acuzația de o crimă săvîrșită într-o altă țară. Prin urmare, Israel preferă extrădarea.

[[....]]

- Dar există și Legea Statului Israel care interzice extrădarea persoanelor a căror urmărire penală poate fi de fapt dictată din considerente politice, rasiale sau religioase...

- Aceasta este o teorie. În practică, acuzatul trebuie să demonstreze că persecuția sa este dictată din motive politice sau religioase. De regulă, a demonstra acest lucru nu este realist.

- Atunci apare întrebarea. Cît de atent examinează o instanță israeliană un dosar penal trimis dintr-o altă țară, audiază martori, studiază probele etc.?

- Instanța, care ia o decizie privind extrădarea, ia în considerare probele de vinovăție furnizate de un alt stat. Însă dovezile nu sînt verificate privitor la obiectivitate, ci se stabilește doar suficienţa acestora pentru a condamna persoana, dacă sunt confirmate în continuare.

- Aţi conturat un tablou deloc amuzant. Se dovedește că orice cerere de extrădare este satisfăcută automat de Israel?

- Ba, deloc. Dar, în aceste cazuri, avocatului îi revine o sarcină deloc uşoară. Un avocat nu trebuie să fie doar un specialist în dreptul israelian, ci și să înțeleagă bine modul în care se desfășoară ancheta în alte state. În plus, aceste cauze durează ani de zile.