|
Soţiile lui Ştefan cel Mare
Anul acesta se împlinesc 82 de ani de la apariția volumelor Trecute vieţi de doamne şi domniţe, semnate de prozatorul şi memorialistul Constantin Gane, născut în anul 1885 la Botoşani. Scriitorul a creat o vastă galerie de doamne şi domniţe, urmărite de la primii voievozi pînă în secolul al XIX-lea. Poveşti de dragoste, răpiri şi răscumpărări, execuţii spectaculoase, înălţări şi căderi se succed în imagini, capabile să restituie atmosfera specifică epocii.
Memorabilă rămîne imaginea familiei şi în special a soţiilor lui Ştefan cel Mare, care a urcat pe scaunul Moldovei în anul 1457, trei ani după cucerirea Bizanţului de către Turci.
Actele emise de Cancelaria de Stat a Moldovei, „Letopiseţul anonim (numit odinioară „de la Bistriţa”) al Ţării Moldovei” mărturisesc că Ştefan al III-lea a fost căsătorit de trei ori. Din „Letopiseţul” pomenit, aflăm că „În vara anului 6971 (1463) iulie 5 şi-a luat Ştefan voievod de soţie pe cneaghinea Eudochia din Kiev sora ţarului Simion”. Este vorba de sora cneazului kievean Simion Olelcovici. Cneaghinea, devenită doamnă a Moldovei, pentru prima oară apare în documente la 9 iulie 1466 în „gramota” domnească prin care Ştefan al III-lea face multe pomene mănăstirii Pobrata „şi pentru sufletul şi sănătatea lui şi a cneaghinei domniei mele Ovdotia”.
Ovdotia − Eudochia a murit în 1467.
Din acelaşi „Letopiseţ” aflăm, că „În anul 6980 (1472) luna septembrie 14 Ştefan voievod şi-a luat de soţie pe cneaghinea Maria de Mangop” − principat din sud-vestul Crimeei. Nici aceasta căsătorie n-a durat: Maria de Mangop moare la 19.12.1477 fiind îngropată la mănăstirea Putna.
A treia soţie a lui Ştefan al III-lea a fost o prizonieră. Zdrobind armata valahă (munteană) în 1473, alungîndu-l pe domnul ungrovlah (muntean) Radu cel Frumos, capturînd visteria Ungrovlahiei (Valahiei sau Munteniei), Ştefan al III-lea s-a întors în Moldova, luînd prizoniere pe soţia domnitorului valah şi pe fiica lui − Maria.
„Lăsînd-o să mai crească”, Ştefan s-a căsătorit cu această Marie, probabil, în 1478, căci într-un hrisov din 9.03.1479 este pomenit Bogdan Vlad − rezultat al acestei căsnicii. Această Mărie a decedat în 1511 şi a fost înmormîntată tot la mănăstirea Putna. Astfel, constatăm că Ştefan al III-lea cel Mare, voievod şi domnitor al întregii Ţări a Moldovei, a respectat tradiţia suveranilor din acele vremi: de a avea soţii din familii princiare, regale: una − cneaghine de provenienţă ruso-ucraineană − Eudochia, alta de viţă bizantină, − Maria de Mangop, a treia −o valahă (munteancă) − Maria de Valahia.
- Еще несколько молдаван вернулись домой из Ливана
- В Кишиневе состоится грандиозный концерт Константина Московича, Тамары Гвердцители и группы ABBORN ©
- Правительство усиливает специальную защиту детей от вывоза за границу и незаконного удержания
- В Румынии идет снег: в некоторых местах толщина снежного покрова достигла 20 см
- Объявлено предупреждение о поездках в Болгарию
- В столице прошла сессия в рамках проекта YMCA Digital Media Hub Chisinau ©
În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?
- Statut:
- Sat
- Prima atestare:
- 1656
- Populația:
- 874 locuitori
Valea Trestieni este un sat şi comună din raionul Nisporeni. Din componenţa comunei fac parte localităţile Isăicani, Luminița, Odobești, Valea Trestieni şi Selișteni. Localitatea se află la distanța de 18 km de orașul Nisporeni și la 92 km de Chișinău. La recensămîntul din anul 2004, populaţia satului Valea Trestieni constituia 874 oameni. Satul Valea Trestieni a fost menționat documentar în anul 1656.
Comments
(0)