|
Topul descendenților moldoveni, care au proslăvit Rusia
Mulți oameni cunosc numele: Mecinicov, Abaza, Bulațeli, Turcul, Apostol, dar nu toată lumea își amintește că anume Moldova a oferit culturii, științei, politicii Rusiei – descendenți ai acestor familii moldovenești.
Istoricul rus Evgheni Pcelov a povestit care dintre reprezentanții familiilor moldovenești care s-au mutat cu traiul în Rusia, lăsînd o urmă notabilă în istoria noii sale Patrii.
Heraskov
Andrei Herescu, descendent al boierilor din Țara Românească și ginerele său, prințul Matvei Fomici Cantacuzin s-au mutat în Rusia în anul 1711. Familia Herescu a fost schimbată în Heraskov. Fiul lui Andrei, Matvei Andreevici Heraskov, s-a aflat în serviciul militar în calitate de căpitan al gărzii țarului, iar fiul lui, unul din cei trei, de la cneajna Druțkaia-Sokolinskaia din neamului cneazului rus Daniil Galițki, Mihail Matveevici Heraskov, era consilier secret, poet important, editor, director al Universității de la Moscova.
El a rămas în cultura rusă nu atît mulțumită epopeii sale epice poetice uitate "Rossiada", care povestește despre faptele lui Petru cel Mare, cît grație imnului spiritual al Rusiei "Koli slaven naș Gospodi v Sione" (Cît de glorios este Domnul nostru în Sion) și introducerii limbii ruse ca limbă de predare la Universitatea de la Moscova, ceea ce s-a întîmplat pentru prima data în istoria școlii superioare a Rusiei.
Abaza
În anul 1711 boierul moldovean Ilia Andreevici Abaza a primit cetățenia rusă în orașul polonez Iavorovo și a trecut în serviciul Armatei Ruse, în grad de colonel. Strănepotul lui Alexandru Aggheevici (1821-1895) a fost hofmeister, consilier secret, membru al Consiliului de Stat, în cadrul căruia a fost de două ori președinte al Departamentului Economiei de Stat, în anii 1871-1874 a deținut funcția de controlor de stat, iar în anii 1880-1881 a fost ministru al Finanțelor.
Sora lui Prascovia Aggheevna s-a căsătorit în anul 1836 cu compozitorul Alexei Fiodorovici Lvov, autorul imnului "Boje țarea hrani!". Vărul lui Alexandr Aggheevici Nicolai Savvici era consilier secret, membru al Consiliului de Stat, senator, viceguvernator al orașului Tambov, guvernator al regiunii Reazan, șef al Departamentului sanitar al Crucii Roșii al Armatei Dunărene în timpul Războiului Ruso-turc din anii 1877-1878. A absolvit Facultatea de Medicină a Universității din Harkov.
Familia Hangeru din Moldova: de la armurieri pînă la nobili germani
Glicheria Maximovna Abaza - mama celebrului scriitor ucrainean Mihail Mihailovici Koțiubinski și, respectiv, bunica activistului revoluționar Iuri Mihailovici Koțiubinski, Oxana Koțiubinski, soția comandantului suprem V. M. Primakov.
Bantîș
Din anul 1711 s-au stabilit în Rusia și descendenții boierilor moldoveni Bantîș, rude cu familia Cantemir. Mama lui Dimitrie Konstantinovici Cantemir a fost Ana Fiodorovna Bantîș. Pe Nicolai Konstantinovici Bantîș (1703-1739) l-a adus în Rusia mama sa, aici el s-a căsătorit cu Ana Stepanovna Zertis-Kamenski, fiica lui Stepan Konstantinovici Zertis-Kamenski, originar din Moldova, care era traducător de limbi orientale, aflat în slujba hatmanului Mazepa și sora dreaptă a Arhiepiscopului de Moscova Ambrozie (pe nume lumesc Andrei ), care a murit la Moscova, în timpul ciumei, la 16 septembrie 1771.
Nicolai Konstantinovici a atașat la numele lui pe cel al soției sale, iar de la el a pornit familia Bantîș-Kamenski. În această familie s-au născut doi istorici ruși proeminenți: fiul lui Nicolai Konstantinovici - Nicolai Nicolaevici Bantîș-Kamenski (1738-1814), consilier de stat, șef al Arhivei Principale a Moscovei a Ministerului Afacerilor Externe și nepotul său - Dmitri Nicolaevici (1788-1850), guvernator al Tobolskului și Vilnei, consilier secret, autor al unei serii de lucrări istorice valoroase, inclusiv a "Dicționarului persoanelor celebre ale Pămîntului rusesc".
Mecinicovii
Sosit împreună cu Cantemir, nepotul lui Nicolae Milescu Spafaru (Spătaru), Gheorghe Spătarul, în Rusia a devenit Iuri Stepanovici Mecinicov. Odată ce s-a ales cu o nouă casă, el și-a luat în calitate de nume de familie traducerea mot-a-mot a postului bunicului său - cuvîntul "spătar" provine de la "spadă" (sabie). Prin urmare, spătar semnifică „spadasin".
Descendentul sau a fost un mare om de știință, laureat al Premiului Nobel Ilia Ilici Mecinicov (1845-1916), pe linia mamei sale provenea din familia evreiască Nevahovici.
Gredescul și Buzescul
Familiilor Grădescu și Buzescu, sosite împreună cu Cantemir din Moldova, le-au fost date pămînturi în Gubernia Harkov. Astfel, Rusia "a dobîndit" originari din această regiune: pe avocatul și profesorul Nicolai Andreevici Gredescul (1864-1930), prieten al președintelui primei Dume de Stat (din fracțiunea cadeților) și pe istoricul antichității, academicianul Vladislav Petrovici Buzescul (1858-1931).
Printre oamenii de știință cu rădăcini moldovenești trebuie numit neapărat și astronomul Ivan Egorovici Cortazzi (1837-1903), care provenea de la nobilii Guberniei Basarabia. Cortazzi participă la apărarea Sevastopolului, este astronom adjunct la Observatorul Pulkovo, era cît pe ce să ajungă director al acestuia, director al Observatorului Naval din Nicolaev.
A efectuat o serie de observații astronomice importante, a creat catalogul a 5954 de stele în zona de declinație de la -2 ° pînă la +1 °. Fiul lui Cortazzi, Gheorghe Ivanovici (1866-1932) – general-maior al Statului Major General, participant al Războiul Ruso-japonez, al Primul Război Mondial și Civil (de partea albgardiștilor), a murit în exil la Paris.
Apostol
Nume de familie moldovenesc de origine - Apostol, al cărui reprezentant s-a mutat în Ucraina în timpul lui Bogdan Hmelnițki și de aceea numele de familie este perceput ca fiind ucrainean. Hatmanul Ucrainei însă Danilo Pavlovici Apostol era moldovean și pe linia tatăl său, Pavel Apostol și pe linia mamei sale, care provenea din familia de boieri Catargi.
Descendenții hatmanului „au transmis", numele său familiei Muraviov și astfel a apărut numele de familie Muraviov-Apostol.
Bulațeli
Pe timpul domniei lui Anna Ioannovna în Rusia s-au stabilit și moldovenii din familia Bulățel (numele familie provine de la cuvîntul „bulat"). Această familie modestă de moșieri s-a înrudit cu Casa Romanovilor.
În anul 1863, cu Maria Ilinicina Bulațeli se căsătorește prințul Nicolai Petrovici Oldenburgski, văr de-al treilea al lui Alexandru al III-lea și strănepotul lui Pavel I. Deoarece căsătoria a fost morganatică, Maria Ilinicina a primit titlul de Contesă de Ostenburg.
Buzni, Casso, Cerven-Vodali și Turcul
Alexandr Nicolaevici Buzni (1860-1933) - absolvent al Universității din Kiev, narodnicist, în anul 1907 consilier la curtea domnească, care s-a aflat în slujbă la Tambov, la Departamentul de accize.
Lev Aristidevici Casso (1865-1914) - doctor în drept, consilier tainic, ministru al Educației în perioada 1910-1914. Alexandru Alexandrovici Cerven-Vodali (tatăl - nobil basarabean, mama englezoaică) - membru al Comitetului Central al Partidului Cadet, deputat al Dumei a patra, ministru al Afacerilor Interne al Guvernului Kolciak la Omsk, împușcat în 1920. Sora lui Alexandra Alexandrovna din 1890 a fost soția narodnicistului, biologului, mai tîrziu academicianului Alexei Nicolaevici Bach.
Legendarul comandant albgardist Anton Vasilievici Turcul (1892-1957) general-maior, comandant al Diviziei Drozdov.
Source:
- Еще несколько молдаван вернулись домой из Ливана
- В Кишиневе состоится грандиозный концерт Константина Московича, Тамары Гвердцители и группы ABBORN ©
- Правительство усиливает специальную защиту детей от вывоза за границу и незаконного удержания
- В Румынии идет снег: в некоторых местах толщина снежного покрова достигла 20 см
- Объявлено предупреждение о поездках в Болгарию
- В столице прошла сессия в рамках проекта YMCA Digital Media Hub Chisinau ©
În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?
- Statut:
- Sat
- Prima atestare:
- sec XIX
- Populația:
- 776 locuitori
Coştangalia este un sat din cadrul comunei Ecaterinovca, raionul Cimişlia. Localitatea se află la distanța de 15 km de orașul Cimișlia și la 70 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 776 de oameni. Satul Coștangalia a fost menționat documentar la începutul secolului XIX.
Comments
(0)