17 october 2024, 16:00 Moldovan reality 376

Republică prezidențială, tribunal specializat „în crime împotriva democrației” și aderarea la UE pînă în 2030. Ce promit candidații la președinție? Partea 1

Înainte de alegerile parlamentare din Ucraina din 2019, presa locală, solicitînd opinia experților, a alcătuit un fel de memoriu al candidatului – menționînd căror promisiuni cad pradă de obicei alegătorii.

Primul mesaj serios pentru societate a fost numită lupta împotriva corupției. La momentul respectiv, în regiune acesta era un subiect popular, dar, în același timp, lipsit de importanță, deoarece întotdeauna se poate de imitat în mod activ lupta împotriva acestui fenomen, iar apoi de dat vina pentru neîndeplinirea obligațiilor, de exemplu, pe moștenirea grea primită de la predecesori sau pe intrigile concurenților.

Lupta împotriva corupției a fost la modă și în politica moldovenească prin anii 2019-2021. Anume pe acest val au venit la putere actuala președintă, Maia Sandu, și partidul pro-prezidențial PAS. Dar în ultimii patru ani, autoritățile nu numai că nu au reușit să „elimine corupția ca o amenințare gravă la adresa securității țării” (unul dintre punctele programului electoral al Maiei Sandu-2020): după cum a arătat un sondaj recent realizat de compania Data Inteligente și prezentat de Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției, mărimea mitei în Moldova a crescut, iar corupția a luat o nouă formă. Respondenții au declarat că pentru rezolvarea neoficială a problemelor în sectorul public se dau mai puțini bani, dar se recurge mai mult la relații și cadouri. Și Departamentul de Stat al SUA, de obicei loial Chișinăului oficial, a declarat în raportul său anual privind Moldova că, în Moldova este încă larg răspîndită corupția, iar legile sînt aplicate selectiv. Astfel, la acest punct din memoriu către candidați electoratul nu mai reacționează.

Dar al doilea punct de vrăjire a populației nu și-a pierdut relevanța: „Un set abstract de puncte despre creșterea salariilor și a alocațiilor sociale, extinderea listei de plăți și facilități, sprijin pentru copii, indemnizații pentru bone, baby box - orice, fără a menționa de unde vor lua ulterior acești bani. Principalul este ca alegătorul să conștientizeze și să fie pătruns de ideea că, dacă acest candidat va cîștiga, pese el se vor revărsa fluxuri uriașe de bani”.

Iar candidații la președinția Republicii Moldova-2024 urmează în mod activ acest sfat al politologilor ucraineni, în ciuda faptului că în atribuțiile președintelui nu este inclusă rezolvarea unor astfel de probleme. Deși lupta pentru fotoliul de președinte se desfășoară de parcă aceasta ar fi cea mai importantă și decisivă funcție din țară, în realitate președintele în RM este mai mult o figură decorativă. RM este o republică parlamentară, unde împuternicirile șefului statului sînt foarte limitate. Președintele poate acorda distincții de stat, poate conferi grade militare și de onoare, poate numi în funcții publice în conformitate cu legea, poate acorda grațiere, poate propune un candidat pentru funcția de prim-ministru, dar numai după consultări cu fracțiunile parlamentare, sau poate numi judecători la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. Dar nu decide cu privire la mărimea salariilor și pensiilor sau al alocațiilor sociale.

Așadar, dacă acum unul dintre candidați promite cu un zîmbet atrăgător pe buze un salariu minim de 10 mii de lei pînă în 2030 sau o pensie de 5 mii de lei, nu prea merită să credeți în toate acestea. Aceste chestiuni nu sînt de competența șefului statului. Cu toate acestea, nu trebuie să uităm că în spatele multora dintre candidații actuali se află partide politice, care țintesc deja alegerile parlamentare din 2025. Prin urmare, ceea ce exprimă candidații lor poate fi considerat drept un extras din viitoarele programe electorale ale acestor formațiuni politice.

Continuarea articolului citiți pe noi.md.