Calaraşovca, district Ocniţa
- Statut:
- Sat
- Prima atestare:
- 1622
- Populația:
- 1725 locuitori
Calaraşovca este un sat şi comună din raionul Ocniţa. Satul are o suprafaţă de circa 0.93 kilometri pătraţi, cu un perimetru de 5.85 km. Comuna Calaraşovca are o suprafaţă totală de 24.72 kilometri pătraţi, cu un perimetru de 25.25 km. Din componenţa comunei fac parte 2 localităţi: Berezovca şi Calaraşovca. Suprafaţa totală a localităţilor din cadrul comunei alcătuieşte circa 1.80 kilometri pătraţi.
[top]Populația
La recensămîntul din anul 2004), populaţia satului constituia 1725 de locuitori, dintre care 45.74% - bărbaţi şi 54.26% - femei. Structura etnică a populaţiei în cadrul satului este următoarea: 90.67% - ucraineni, 6.03% - moldoveni, 2.90% - ruşi, 0.17% - găgăuzi, 0.23% - alte etnii. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia la nivelul comunei Calaraşovca constituia 2292 de locuitori, dintre care 47.08% - bărbaţi şi 52.92% - femei. Compoziţia etnică a populaţiei comunei arată în felul următor: 89.22% - ucraineni, 6.89% - moldoveni, 3.10% - ruşi, 0.13% - găgăuzi, 0.04% - bulgari, 0.61% - alte etnii. În comuna Calaraşovca au fost înregistrate 739 de gospodării casnice în anul 2004, iar mărimea medie a unei gospodării era de 3.1 persoane.
[top]Istoria localității
Satul Calaroşovca a fost întemeiat în anul 1622 de către călăraşi, slujitori domneşti care aveau obligaţii militare, inclusiv de pază a hotarelor şi se bucurau în schimb de anumite privilegii, inclusiv fiscale. S-au păstrat puţine documente istorice referitoare la satul Calaraşovca, majoritatea fiind legate de mănăstirea Sf.Sava şi proprietăţile sale. La 9 decembrie 1755 domnitorul Matei Ghica poruncea să fie colectate impozite din satele aflate în proprietatea mănăstirii Sf.Sava, inclusiv Calaraşovca, cîte 100 de lei.
[top]Monumente istorice
La 0,5 km est de satul Calaraşovca, pe malul Nistrului la vărsarea Pîrîului Mănăstirii în Nistru se află seliştea Calaraşovca I, unde au fost descoperite fragmente de ceramică arsă, vase, oase de animale, etc. În baza descoperirilor arheologice s-a stabilit că timp îndelungat aici au existat cîteva aşezări. Una dintre acestea se referă la cultura bugo-nistreană din epoca eneolitică datată cu sfîrşitul mileniului V î.Hr. – prima jumătate a mileniului IV î.Hr. În mileniile IV – III î.Hr. aici apar două aşezări a culturii tripoliene. În secolele VIII-VI î.Hr. pe malul Nistrului a fost întemeiată o aşezare tracică. Există indicii că în vechime aici au fost înhumaţi decedaţii, dar nu s-a stabilit exact perioada.
În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?
- Statut:
- Oraș
- Prima atestare:
- 1485
- Populația:
- 7354 locuitori
Sîngera este un oraş din municipiul Chișinău. Suprafaţă construită al oraşului alcătuieşte circa 3.66 kilometri pătraţi, fiind cuprinsă într-un perimetru de 12.05 km. Localitatea se află la distanța de 18 km de municipiul Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia constituia 7354 de oameni. Orașul Sîngera a fost menționat documentar în anul 1485.
Comments
(0)Atenţie! Doar utilizatorii înregistraţi pot comenta, autentificaţi-vă, vă rugăm.