[top]Populația

Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia oraşului Ungheni constituie 32530 locuitori, dintre care 48.18% - bărbaţi și 51.82% - femei. Structura etnică a populaţiei oraşului este următoarea: 84.90% - moldoveni, 7.66% - ucraineni, 6.41% - ruşi, 0.12% - găgăuzi, 0.19% - bulgari, 0.03% - evrei, 0.04% - polonezi, 0.04% - ţigani, 0.58% - alte etnii. În Ungheni au fost înregistrate 11045 de gospodării casnice la recensămîntul din anul 2004, iar mărimea medie a unei gospodării era de 2.9 persoane.

[top]Istoria localitații

Prima atestare documentară a localităţii, cu numele Unghiul, datează din 1462, fiind în proprietatea boierului Bratu. Toponimul Ungheni îşi are originea în aspectul geografic al teritoriului pe care s-a constituit iniţial aşezarea, deoarece rîul Prut cotind brusc formează aici un unghi perfect. Vechea așezare a fost întemeiată în apropierea Prutului, bazinele acvatice constituind dintotdeauna condiția necesară pentru viața comunității umane. Ungheniul s-a aflat în vecinătatea unor importante căi comerciale care străbăteau teritoriul Moldovei în evul mediu. Primul proprietar al satului Ungheni la 1462 era boierul Bratul, fiul lui Stoian, boier în sfatul domnesc a lui Alexandru cel Bun şi participant la bătălia de la Grunwald în 1422. Urmașii acestuia stăpîneau aşezarea la 1490. Începînd cu domnia lui Vasile Lupu (1634-1653), la Ungheni cumpără părţi de moşie postelnicul Iorga, după moartea căruia ele sînt moștenite de surorile sale Alexandra şi Creaţa. Acestea decedînd au lăsat moșia nepoţilor. Viţa acestora s-a stins la Ungheni la sfîrşitul secolului al XVIII-lea. La mijlocul secolului al XIX-lea, proprietarul moșiei Ungheni, Mihai Buznea, înfiinţa aici, un tîrg de produse agricole. Tîrgul capătă o dezvoltare deosebită odată cu construirea căii ferate în anii 1871-1875, partea respectivă a localității numindu-se pînă în anii ’70 ai secolului al XX-lea – Ungheni tîrg. Potrivit datelor recensămîntului din anul 1897 populația localității număra 1739 oameni. În 1877 la Ungheni poposeşte ţarul Rusiei Alexandru II, efectuînd o trecere în revistă a trupelor ruseşti dislocate aici care urmau să participe la războiul ruso-turc din 1877 – 1878. În cinstea acestui eveniment, în 1903 la Ungheni este construită biserica cu hramul Alexandru Nevski după proiectul arhitectului Alexandru Bernardazzi. Biserica cu hramul Sf. Nicolae a fost ridicată la Ungheni în anul 1882 de către prinţul Constantin Moruzi, domnitor al Moldovei între anii 1877- 1882. Constantin Moruzi moare în 1886, fiind înmormîntat în cavoul bisericii ctitorite de el. Ungheniul a fost vizitat în anul 1877 de vestitul arhitect francez Alexandre Gustave Eiffel, care construieşte podul de cale ferată peste Prut, legînd cele două maluri ale rîului. Ungheni devine centru raional în august 1940, suferind mai multe modificări de ordin teritorial în decursul timpului. Între anii 1972 – 1994 Ungheni a primit statutul de oraș de subordonare republicană. În baza reformei organizării teritorial-administrative din anul 1998, oraşul Ungheni a devenit centru de judeţ. După revenirea la raioane, în anul 2001, Ungheni are statut de oraş, centru administrative al raionului Ungheni.

[top]Monumente istorice

Pe teritoriul oraşului nu s-au efectuat săpături arheologice. Cu toate acestea, o retrospecţie de suprafaţă a teritoriului municipiului a scos la iveală vestigii ale unor aşezări din perioada culturilor Cucuteni, Cerneahov. La Ungheni au fost descoperite osemintele unui mamut din perioada terţiară. De asemenea, în spaţiul geografic al actualei localităţi se află 12 movile funerare care nu au fost deocamdată minuțios cercetate.

[top]Resurse naturale

Din vest oraşul este mărginit de rîul Prut, totodată localitatea este traversată de afluenții Prutului – Delia, care își are izvorul în masivul Corneştilor și Băileşti care izvorăște din Valea Băileşti și ltrece prin partea de sud a oraşului. În afară de rîuri fondul acvatic al orașului este reprezentat de lacurile Delia – 104 ha, Ceachir – 5 ha, Berești – 16 ha. La cîteva zeci de kilometri de orașul Ungheni se află două din cele cinci rezervaţii naturale din Moldova aflate sub ocrotirea statului – rezervaţia naturală „Plaiul fagului” și rezervaţia naturală „Codrii”. Zona este dominată de cele mai înalte dealuri din Moldova şi brăzdată de cele mai adînci văi cu o floră și faună bogată. V. Dokuciaev (1846 -1903), naturalist rus, autorul lucrării „Cu privire la solurile Basarabiei”, a numit această regiune „Elveţia basarabeană”.

[top]Economia locală

Orașul Ungheni are o economie diversificată, sectorul industrial fiind reprezentat de întreprinderi din industria alimentară, ușoară, de confecții și a materialelor de construcție. Întreprinderile din industria alimentară „Ungheni Vin” (producerea vinului), S.A. „Ecovit” (conserve și sucuri), Fabrica de conserve, S.A. „Cereale-Prut”, S.R.L. „Danova-Prim” activează cu succes. Industria ușoară este reprezentată de S.R.L. „Moldabela” (producerea covoarelor), întreprinderea „Lear Corpration” (confecționarea huselor). În fabricarea materialelor de construcție sînt antrenate întreprinderile „Javelin N.A.” și „BNV”, „Ceramica-Ungheni” S.A. Orașul dispune de cale ferată și punct vamal. Zona economică liberă „Ungheni-Business” a fost creată în anul 2002, pe un termen de 25 ani, şi include o suprafaţă de 42,34 ha. În prezent, în zonă sînt înregistraţi 44 rezidenţi, 17 dintre care sînt autohtoni, iar 27 sînt creaţi în comun cu investitorii din 6 ţări: Italia, Austria, Rusia, România, Belgia şi Polonia. Volumul total al investiţiilor în Zona „Ungheni-Business”, din momentul deschiderii acesteia în 2003, a constitut 34,2 mln. dolari SUA. Zonei „Ungheni-Business” îi revin circa 30% din totalul investiţiilor în cele şase Zone Economice Libere. Principalele direcţii de activitate ale rezidenţilor zonei economice libere sînt producerea şi asamblarea mobilei, fabricarea PET-preform, îmbutelierea băuturilor nealcoolice şi apei potabile, producerea covoarelor, modulelor electronice, ambalajelor pentru bijuterii, vopselelor şi lacurilor industriale, scîndurii şi a lemnului tăiat, paletelor din lemn etc. În anul 2008, volumul vînzărilor nete a producţiei industriale din ZEL „Ungheni-Business” a constituit 554,8 mln. lei, dintre care 76,2% din producţie a fost exportată. ZEL „Ungheni-Business” produce peste 40% din volumul total al producţiei industriale din toate Zonele Economice Libere.

[top]Sfera socială

Sistemul educațional al orașului Ungheni cuprinde 5 instituții preșcolare În prezent în oraș activează 6 licee, 2 școli medii, 2 școli primare, o școală-internat, 2 școli polivalente, un colegiu de medicină, 2 școli sportive, o școală de muzică și o școală de arte plastice. Instituţiile de cultură sînt reprezentate de Palatul de cultură, Muzeul de istorie și etnografie, 5 biblioteci, cinematograful cu 2 săli de cinema. Muzeul de Istorie şi Etnografie dispune de o colecţie de circa 4 000 exponate catalogate, inclusiv şi din epoca paleolitcului şi o mare parte de exponate asupra datării şi provenienţei cărora se lucrează în continuare. La Ungheni anual se desfăşoară Festivalul Național al Obiceiurilor de Iarnă, la care participă colective din toată țara; Tabăra de Sculptură Ungheni, care se desfășoară bienal în lunile august-septembrie cu participarea celor mai valoroși sculptori din țară și de peste hotare; Tîrgul Național de Ceramică, care are la bază tradiția olăritului din regiune. Colectivele artistice „Struguraș” și „Muguraș” animează cu participarea lor evenimentele culturale care au loc în oraş. Sistemul ocrotirii sănătăţii include spitalul raional, 2 policlinici, centrul medicilor de familie, secţia asistenţei medicale urgente. Ungheni este înfrățit cu 5 orașe cu care menține relații de colaborare în domeniul economic și socio-cultural. În anul 2000 a fost încheiat un acord de înfrățire cu orașul Winston-Salem din SUA, în anul 2002 a avut loc înfrățirea cu orașul cazah Lisacovsk, în anul 2003 au fost stabilite legături cu orașele Dmitrovsk din Rusia, Konin din Polonia și Vasilikov din Ucraina. Colaborarea cu oraşele înfrăţite se desfăşoară pe diferite direcţii.