24 june 2024, 06:02 views 184745
Materiale din compartiment: All news | Photo gallery | Video gallery |

Bălţi, the municipiu Balti

Statut:
Municipiu
Prima atestare:
1421
Populația:
122669 locuitori

Municipiul Bălţi, „capitala de nord” a Republicii Moldova, este al treilea ca mărime, potenţial industrial şi cultural, după Chișinău şi Tiraspol, centru urban al ţării. În componenţa municipiului sînt incluse satele Sadovoe şi Elizaveta. Suprafaţa totală a municipiului este de 7800 hectare, dintre care municipiul Bălţi ocupă 4143 ha, s.Elizaveta - 2677 ha, s.Sadovoe - 980 ha. Municipiul Bălți este situat la o distanță de 138 km de Chișinău.

[top]Populația

Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia municipiului Bălți constituie 122 669 de locuitori, dintre care 45.68% - bărbaţi și 54.32% - femei. Structura etnică a populaţiei urbane este următoarea: 53.05% - moldoveni, 24.18% - ucraineni, 19.84% - ruşi, 0.19% - găgăuzi, 0.24% - bulgari, 0.33% - evrei, , 0.70% - polonezi, 0.22% - ţigani, 1.23% - alte etnii. În municipiul Bălți au fost înregistrate 45270 de gospodării casnice la recensămîntul din anul 2004, iar mărimea medie a unei gospodării era de 2.7 persoane.

[top]Istoria localitații

Nu se știe exact cînd a fost fondată localitatea Bălți. Se presupune că prima atestare documentară a Bălţilor datează din anul 1421, cînd Alexandru cel Bun dăruia fostei sale soții, cneaghina Ringala, orașele Siret și Volovăț, cîteva sate din apropiere și „locuri pustii”. Anume în această zonă, ar fi fost întemeiată aşezarea Bălţi. Un alt argument invocat în favoarea anului 1421 ca dată a întemeierii Bălților sînt memoriile cavalerului francez Guillebert de Lannoy. Acesta descrie în notele de călătorie o vizită la Ringala, ducesa de Mazovia, la Bălți în 1421.

[top]Resurse naturale

Teritoriul municipiului Bălți se carcterizează printr-un relief colinar slab fragmentat de văi largi și versanți asimetrici. Versanții de stînga a rîurilor Răut și Răuțel sînt domoli, iar cei din dreapta - abrupți. Din cauza defrișărilor versanții abrupți sînt afectați de alunecări de teren. Pe teritoriul municipiului predomină solurile cernoziomice tipice moderat humifere. Răutul este cel mai mare curs de apă care traversează Bălțiul, schimbîndu-și cursul spre est. Răuțelul este un rîuleț ce traversează Bălțiul de la vest la est. Cursul mediu al Răuțelului a fost puternic modificat prin construcția uzinelor în valea rîului, iar albia sa a rămas neamenajată. Orașul este traversat și de pîrîul Flămînda (afluent al Răutului), iar zona de est a orașului – de doi afluenți mici ai Răuțelului. Pe teritoriul orașului sînt 4 bazine acvatice mari: Lacul municipal cu o suprafață de 39.700 m2, adîncimea de 5,4 m volumul maxim de apă - 1.280.000 m3; Lacul Comsomolist cu o suprafață de 7.000 m2, adîncimea de 4,8 m și volumul de apă - 360.000 m3; Lacul societății vînătorilor și pescarilor cu o suprafață de 30.000 m2, adîncimea - 4,4 m, volumul de apă - 850.000 m3; Canalul de canotaj (caiac-canoe) cu o suprafață de 120.000 m2, adîncimea de 2,8 m, volumul de apă - 262.000 m3. Suprafața spațiilor verzi este de 761 ha dintre care 262,5 ha - păduri și 498,5 ha - parcuri. În parcuri și în păduri se întîlnesc diverse specii de plante: stejarul, ulmul, paltinul de munte, frasinul, salcîmul, arțarul american, etc. Speciile de animale, răspîndite sînt veverița, ariciul, iepurele, rozătoarele, etc. Dintre păsări se întîlnesc pițigoiul, ciocănitoarea, cucul, privighetoarea, bufnița, graurul, rîndunica, etc.

[top]Economia locală

Potențialul economic al municipiului Bălți este reprezentat de întreprinderile din ramura industriei alimentare, ușoare, a fabricării materialelor de construcție, construcției mașinilor și utilajelor. În anii 2004–2008 economia municipiului Bălți s-a dezvoltat grație investițiilor, care s-au datorat unei infrastructuri relativ dezvoltate și statutului de capitală economică și administrativă a nordului. Însă din cauza crizei, în anii 2009 – 2010 suma investițiilor a scăzut cu circa 50%. Municipiul Bălți resimte astăzi acut necesitatea surselor investiționale pentru reconstrucția unor întreprinderi industriale importante și renavarea infrastructurii orașului, soluționarea problemei deficitului de resurse acvatice. Cele mai mari întreprinderi industriale din orașul Bălți sînt: „Basarabia Nord” SA - prelucrarea cărnii și producerea a peste 200 de varietăți de produse; „Floarea Soarelui” SA - specializată în producerea uleiului din floarea soarelui, șrotului, hrănii pentru păsări și animale; „Barza Albă” SA – producția de divinuri (peste 20 mărci distinse cu 70 de medalii); „Incomlac” SA – prelucrarea laptelui și producerea a circa 100 de varietăți de produse lactate; „Produse cerealiere” SA – produce făină, crupe, alcool etilic, etc.; „CMC-KNAUF” – produce materiale de construcție; „Flautex” SA – producerea articolelor textile; „Mioara” SA – articole vestimentare din blană; „Bălțanca” SA – producerea articolelor de vestimentație; „Răut” SA – producerea aparatelor și utilajelor de înaltă complexitate. Zona economică liberă „Bălți” a fost lansată în anul 2010 și reprezintă a șaptea zonă economică liberă din Moldova. ZEL „Bălți” are ca obiective: atragerea investițiilor străine; sporirea potențialului de export al Republicii Moldova; dezvoltarea infrastructurii existente și crearea unei infrastructuri industriale de transport și comunale noi; crearea a noi locuri de muncă și perfecționarea cadrelor existente; ameliorarea situației social-economice în municipiul Bălți. În anul 2010 în zona economică liberă „Bălți” erau înregistrați 7 rezidenți: ÎCS „Klampfer Building Services” SRL, „Magic V.S.” SRL, ÎCS „Unger Steel” SRL – specilizate în construcții; „Nica-R” SRL – servicii de alimentație publică; ÎCS Societatea „Administrarea imobiliară” SRL și Claritate SA –sevicii de arendă. Cel mai mare rezident este compania Draexlmaier, care are circa 1300 de angajați și produce cabluri pentru concernul automobilistic BMW. Zona include două teritorii cu o suprafață totală de 11,8 ha și are acces la calea ferată și la drumurile de importanță națională și internațională, precum și la Aeroportul Internațional Liber Mărculești aflat la 30 km. Planurile de dezvoltare a zonei economice libere „Bălți” prevăd construirea unei parcări, unui centru expozițional și comercial, a unui hotel etc. Totodată, se planifică crearea unor parcuri industriale și business incubatoarelor.

[top]Sfera socială

Sistemul educațional al municipiului Bălți cuprinde peste 70 de instituții, dintre care 35 de instituții preșcolare, 2 școli primare, 3 gimnazii, 13 școli medii, 9 licee, 2 școli pentru copiii cu dizabilități. Studii medii de specialitate sînt oferite de cele 7 școli polivalente, Colegiul de medicină, Colegiul muzical-pedagogic și Colegiul politehnic. Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți face parte din primele cinci instituții de învîțămînt superior din republică. Majoritatea din cele zece facultăți oferă posibilitatea unei duble specializări. La opt specialități din cadrul Universității pot fi urmate cursurile de masterat, șase specialități beneficiază de studii de doctorat. Procesul de instruire este asigurat de 450 de profesori. Biblioteca universitară este una dintre cele mai bune în republică, dispunînd de 12 săli de lectură specializate. Rețeaua instituțiilor de cultură cuprinde Palatul municipal de cultură, 2 case de cultură din satele care intră în componența municipiului, 4 cluburi, o galerie de artă și biblioteca publică cu 8 filiale. În cadrul Palatului municipal de cultură activează peste 40 de cercuri și secții frecventate de 800 de persoane. Tradiția și faima muzicii și dansului popular sînt păstrate și prezentate publicului de colectivele de dansuri populare „Vîntuleț”, „Flori de tei”, „Năzuința”, orchestra de muzică populară „Barbu Lăutaru”, etc. Teatrul Național „Vasile Alecsandri” activează din anul 1957, montînd 190 de spectacole pentru adulți și copii din dramaturgia clasică și modernă, națională și internațională. Actorii teatrului sînt în permanentă căutare de noi forme de expresie. La dispoziția comunității se află trei biblioteci publice: Biblioteca Universitară, Biblioteca Municipală „Eugen Coșeriu”, Biblioteca „Ion Creangă”.

[top]Monumente istorice

Orașul Bălți dispune de un bogat patrimoniu cultural și istoric. Un adevărat monument al arhitecturii este Catedrala „Sf.Nicolae”, ctitorie a boierului moldovean Gheorghe Panaiot, construită după proiectul arhitectului austriac Antuan Weismann, în anii 1791 – 1795. Dorind să impulsioneze activitatea comercială a orășelului, Gheorghe Panaite a invitat la Bălți 300 de negustori armeni din Galiția. Comercianții au condiționat venirea în orășel cu construirea unei biserici romano-catolice. Însă, din considerente necunoscute, negustorilor din Galița nu li s-a permis să se mute cu traiul în Moldova. Biserica a fost sfințită în 1804 și transformată în lăcaș de cult ortodox. Arhitectura acestuia impresionează prin măreție și monumentalitate. Edificiul a fost construit după tipul bisericilor greco-romano-catolice, cu clopotniță aparte și reprezintă în plan o navă alungită în două niveluri, marcată de pilaştri verticali, întrerupţi de trei cornişe orizontale. Pilaştrii faţadei principale subliniază structura interioară a construcţiei. Pilaştrii verticali şi ferestrele cu ancadramente creiază o impresie monumentală a edificiului. Soarta acestui monument a fost tragică, în 1965 fiind distrusă clopotnița catedralei. În anul 1995 clopotnița a fost restabilită, întregind ansamblul architectonic. O adevărată capodoperă a arhitecturii este Catedrala ”Sf. Împărați Constantin și Elena”, construcția căreia a fost inițiată de episcopul de Hotin cu reședința la Bălți, Visarion Puiu, după proiectul arhitectului A. Gabrielescu, care a îmbinat reușit arhitectura tradiţională cu plan triconc şi elementele constructive şi decorative ale stilului neobizantin. Construcția catedralei a durat un deceniu (1924-1934), picturile interioare și exterioare au fost executate de renumiți pictori italieni, unguri, români, ruși, sculpturile din piatră au împodobit coloanele catedralei. Gardul și porțile au fost executate manual de fierarii din Cernăuți. Turla principală a bisericii s-a înalţat la 46 metri în armonie şi proporţie echilibrată cu restul catedralei. În interiorul catedralei, impresionantă prin dimensiunile sale, pot asista la slujbe peste 1000 de credincioşi. În faţa bisericii pe axa ei principală s-a amplasat un baptisteriu al cărui arhitect a fost V. Voiţehovschi. Sculpturile în piatră împodobesc coloanele baptisteriului. Soarta catedralei sfințite cu mult fast în anul 1935 a fost tragică. În anul 1961 locașul a fost închis, în incinta sa fiind amplasat Muzeul ținutului natal. În această perioadă catedrala a suferit deteriorări serioase frescele fiind acoperite cu var, au fost pierdute icoane, cărți bisericești prețioase, etc. La începutul anilor 90 catedrala a fost restaurată și redată bisericii ortodoxe. Biserica ”Sf. Parascheva” a fost construită între anii 1924-1934, din inițiativa episcopului Visarion Puiu. Edificiul bisericii îmbină trăsăturile esenţiale ale arhitecturii moldovenești și celei munteneşti. Fațadele bisericii sînt înfrumusețate cu elemente de decoraţie plastică, basoreliefuri în piatră și lemn cu motive geometrice și vegetale. O valoare deosebită o prezintă picturile murale interioare care nu s-au păstrat în întregime. O parte dintre relicvele bisericii au fost pierdute în anii `70 – `80 ai secolului XX, cînd în clădirea bisericii s-a aflat planetariul. Actualmente locașul religios este redat bisericii ortodoxe. Biserica Armeano-Gregoriana a fost construita in anii 1910-1914, după proiectul arhitectului A.Krasnoselski. Proiectul a stilizat arhitectura Armeniei medievale. Clădirea bisericii consruită din cărămidă și fețuită cu piatră neprelucrată are o înălțime de 16,8 m, proportii armonioase, redînd unitatea cu peisajul înconjurător.

Comments

 (0)
Aici puteţi lăsa comentariul/opinia proprie cu privire la noutate prezentată pe pagina.
Atenţie! Doar utilizatorii înregistraţi pot comenta, autentificaţi-vă, vă rugăm.

În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?

Settlements of Moldova
Statut:
Sat
Prima atestare:
1817
Populația:
2098 locuitori

Cenac este un sat şi comună din raionul Cimişlia. Cenac este unicul sat din cadrul comunei cu același nume. Localitatea se află la distanța de 13 km de orașul Cimișlia și la 84 km de Chișinău. La recensămîntul din anul 2004, populaţia satului constituia 2098 de oameni. Satul Cenac a fost menționat documentar în anul 1817.

Library
Electronic library of www.moldovenii.md contains books, documents, audio and video materials about the Moldavian history, culture and civilization from the ancient time to nowadays.