Biserica "Sf. Ioan Botezătorul", Piatra Neamț
In centrul istoric al orașului se afla Biserica Domnească "Sf. Ioan Botezătorul" care a fost zidită între anii 1497-1498, dupa cum rezultă din pisania de la intrare:
"Binecinstitorul și de Hristos iubitorul Io Ștefan voievod, a început și a zidit și a săvîrșit acest hram în numele Nașterii cinstitului și slăvitului prooroc Ioan Botezătorul și Inaintemergătorul, întru ruga sieși și doamnei sale Maria și prea iubitului lor fiu Bogdan voievod, care a început a se zidi in anul 7005 (1497) iulie 15 și s-a săvîrșit în anul 7006 (1498) iar al domniei sale al 40 și doilea curgător, luna noiembrie, 11 zile".
Acest sfînt locaş, împreună cu bisericile din Borzeşti şi Războieni, are ceva specific. În exterior, contrastul dintre sobrietatea zidurilor de piatră, vivacitatea coloristică a brîurilor de cărămizi şi discuri smălţuite, cu şiruri de ocniţe care se suprapun într-o simetrie deosebită, creează efecte policrome care încîntă vederea.
Conform pisaniei, turnul-clopotniţă al bisericii a fost construit la 1499, în timpul domniei Sfîntului Voievod Ştefan cel Mare. Funcţionînd şi ca turn de strajă, locaţia sa a fost aleasă cu multă pricepere şi meşteşug, căci avea vedere luminoasă către întreaga luncă a Bistriţei, iar străjerii puteau cuprinde cu vederea şi valea pe care, spre răsărit, porneau drumurile ce duceau la Cetatea Neamţului şi la tîrgul Romanului, iar spre miazăzi, spre zona Bacăului.
Dintre ctitoriile lui Ștefan cel Mare biserica de la Piatra Neamț se distinge printr-o structură interioară aparte, prin forma și stilul rafinat caracteristic sistemului de construcții moldovenesc din acea epoca. Nota de originalitate a acestui edificiu este dată de intrarea care se face printr-un portal de piatră de factura gotică pe care este amplasat un decor sculptural, un caz mai puțin obișnuit pentru ctitoriile voievodului. Construită după un plan triconc cu intrare vest, lăcașul de cult este zidit din piatră și cărămidă și are un acoperiș tip șarpanță cu învelitoare din țiglă.
Exteriorul se remarcă prin plastica decorativă a fațadelor realizată din arcaturi oarbe și ocnițe de piatră și cărămidă aparentă, cu discuri din ceramică smălțuită și elemente de piatră profilată în stil gotic. Interiorul bisericii a fost supus mai multor perioade de restructurări motiv pentru care este greu de precizat dacă s-a realizat o pictură murală în timpul vieții ctitorului. Deși interiorul a fost inițial împărțit după sistemul clasic, în pronaos, naos și altar, necesitatea unui spațiu mai mare a determinat modificarea acestuia printr-o deschidere mare în zid, terminată cu un puternic arc transversal.
Biserica „Naşterea Sfîntului Ioan Botezătorul" din Piatra Neamţ păstrează importante valori bisericeşti, cum sînt candelabrele din cristal de Boemia (donate de Nicu Albu în anul 1837), icoana Domnului binecuvîntînd Sfîntul Potir, a Sfintei Treimi, a Sfîntului Ioan Botezătorul şi icoana hramului, o cruce în filigran de argint (secolul al XIX-lea), altă cruce mică, din argint filigranat (1819), un potir de argint (secolul al XIX-lea), o serie de cărţi vechi: pomelnicul-manuscris al dascălului Atanasiu, din 1792, o Sfîntă Evanghelie (Mănăstirea Neamţ, 1821), o alta din 1854 (Sibiu) şi alta de la Buzău, „Mîntuirea păcătoşilor" (manuscris din 1820), Biblia de la Blaj (1795), Pidalionul (Neamţ, 1854).
Un important document pentru Biserica „Sfîntul Ioan" Domnesc este un Tetraevanghelier, scris la Putna, în 1502, de ieromonahul Spiridon, acest manuscris poartă menţiunea că a fost lucrat din porunca lui Ştefan cel Mare pentru „biserica sa cu hramul «Sf. Ioan», de la curţile sale de pe Bistriţa", ridicîndu-se la valoarea unei adevărate opere de artă prin ornamentaţia bogată şi miniaturile care înfrumuseţează textul.
Cu prilejul săpăturilor efectuate în jurul bisericii au fost descoperite morminte vechi, cărămizi smălţuite, fragmente de vase, monezi de argint şi obiecte din metal. Bogăţia şi calitatea acestui material arheologic ne îndreptăţesc convingerile că această Curte Domnească şi biserică s-au bucurat de o atenţie deosebită din partea marelui voievod.
În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?
- Statut:
- Sat
- Prima atestare:
- 1575
- Populația:
- 2486 locuitori
Colicăuţi este un sat şi comună din raionul Briceni. Din componenţa comunei fac parte două localităţi: Colicăuţi şi Trestieni. Suprafaţa totală a localităţilor din cadrul comunei alcătuieşte aproximativ 3.70 kilometri pătraţi. Satul Colicăuţi este situat la o distanţă de 7 km de orașul Briceni. La recensămîntul din anul 2004, populaţia satului constituia 2486 de oameni. Prima atestare documentară a satului Colicăuţi din âinutul Hotin datează din iulie 1575. În vechime satul s-a numit Culiceni.