Materiale din compartiment: Galeria foto |

Tătaru Tudor

Tudor Tătaru – actor, regizor, scenarist, folclorist.

Născut la 1 aprilie 1957 în comuna Pojăreni, raionul Ialoveni, Republica Moldova. A absolvit Şcoala de Cultură „Elena Sîrbu" din Soroca, specialitatea „Dirijor de cor" (1978-1981), după care este angajat în calitate de conducător al Casei de Cultură din satul natal, Pojăreni. Din anul 1981, de la înfiinţarea ansamblului „Tălăncuţa", este membru al acestuia, cîntă la fluier, la tilincă, la caval, dar şi dansează.

În anul 1986 absolveşte Institutul de Stat de Arte „Gh. Muzicescu" din Chişinău, iar apoi Cursurile Superioare de Scenarişti şi Regizori de la Moscova (1987-1989), specialitatea „Regizor de film", (atelierul de creaţie al maestrului E. Loteanu).

Pe parcursul anilor 1989-1992 activează la studioul „Moldova-film" în calitate de regizor. În cinematografie debutează în anul 1987. Realizează mai multe filme documentare şi muzicale, dar şi cîteva filme artistice de scurt metraj. Membru al Uniunii Cineaştilor din Republica Moldova.

În 1992 înfiinţează Centrul Naţional de Cultură „Satul Moldovenesc „Buciumul", iar în cadrul acestuia – Studioul Independent de Filme Folclorice şi de Comedie „Buciumul".

În anul 1995 regizează şi scrie scenariul pentru primul său film artistic de lung metraj „Dănilă Prepeleac".

La iniţiativa lui T. Tătaru în republică se desfăşoară mai multe festivaluri: Festivalul de Umor „Dănila Prepeleac", Festivalul Sărbătorilor de Iarnă, Festivalul Plăcintelor. Este ales preşedinte al Uniunii Umoriştilor din Republica Moldova.

În anul 2005 încearcă să se lanseze în politică în calitate de candidat independent la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova.

Reluîndu-şi în anul 2006 colaborarea cu studioul „Moldova-film", relansează revista satirică televizată „Usturici".

Titluri şi premii:

Laureat al Premiului republican în domeniul artelor pentru filmul „Cine ne apară", 1990Premiul „Simpatia publicului" la Festivalul Filmului Naţional, Costineşti, ediţia XVI-a pentru filmele: „Polobocul" şi „Moş Ion în cosmos", 1993,Premiul „Simpatia publicului" la Festivalul Internaţional de filme, Goriţa, Italia pentru filmul „Dănilă Prepeleac", 1996,Diploma „Pentru cel mai bun film muzical" oferită de Uniunea Muzicienilor din RM pentru filmul „Leru-i ler pînzele albe" şi tot pentru acest film Diploma de excelenţă, acordată de Uniunea Cineaştilor din RM, 2000Diploma „Pentru cel mai bun film despre primăria oraşului Chişinău", intitulat „Rapsodie chişinăueană"Laureat al Premiului de StatMaestru în ArtăCavaler al Ordinului „Gloria Muncii".

A murit la 27 martie 2013. A plecat în lumea celor drepţi în urma unui atac de cord, la vîrsta de 55 ani, fiind înhumat la Cimitirul Сentral Armenesc din Chişinău.

Filmografie:

Actor:

„Ciandra", 2003

Regizor şi scenarist:

„Arta" (almanah cinematografic), 1987 – scenariul şi regia,
„Iarba dracului", 1988, artistic, scurtmetraj – scenariul şi regia,
„Leagănul poveştilor noastre", 1988, documentar – scenariul şi regia,
„Autograf cu „Busuioc Moldovenesc", 1989, film-muzical – regia,
„Oaspetele ceresc", 1989, film artistic de scurt metraj – scenariul şi regia,
„Rătăcirea demonului blînd", 1989; film artistic de scurt metraj,
„Un caz nenorocit", 1990, documentar – scenariul şi regia,
„Cine ne apăra?", 1990, documentar – regia,
„Lerui-i ler pînzele albe, Studioul Filmelor Folclorice şi de Comedie „Buciumul", 1991,
„Polobocul", film artistic de scurt metraj, 1991,
„Moş Ion în Cosmos", 1993, film artistic – regia,
„Dănilă Prepeleac", 1995, artistic, lungmetraj, scenariul şi regia,
„Nea Costache", Studioul Filmelor Folclorice şi de Comedie „Buciumul", 1998, documentar, regia,
„Ecoul civilizaţiilor strămoşeşti", 1999, muzical – scenariul şi regia,
„Rapsodie chişinăueană" (regia în colaborare cu V. Druc), studioul filmelor folclorice şi de comedie „Buciumul", 1999 – documentar,
„Nicolae Sulac", 2000, documentar, scenariul şi regia,
„Lăcata", 2003, film artistic, scenariul şi regia.

În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?

Localitățile Republicii Moldova
Statut:
Oraș
Prima atestare:
1889
Populația:
16606 locuitori
Logo

Drochia este un oraş din Republica Moldova, centrul administrativ al raionului Drochia. Amplasat în nordul republicii, oraşul Drochia este situat la o distanţă de 167 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia oraşului constituie 16 606 de locuitori. Înfiinţarea gării Drochia, în 1889, pe traseul de cale ferată Bălți-Ocnița, a stat la originea dezvoltării oraşului Drochia. Se consideră că numele oraşului provine de la pasărea dropie, care era anterior larg răspîndită în regiune.

Biblioteca
Biblioteca electronică a site-ului www. moldovenii.md conţine cărţi, documente, materiale audio şi video, privind istoria și cultura.