Constantin Popovici ‒ agent secret, prozator, filolog, istoric şi critic literar, scenarist, om de știință, eminescolog, pedagog, activist social, academician.

S-a născut la 21 mai 1924 în satul Romăncăuţi, regiunea Cernăuţi, Ucraina. Fiul Nadejdei şi al lui Teodor Popovici. Primii pași în lumea cunoașterii îi face în localitatea de baştină. Pînă la vîrsta de 20 de ani nu a părăsit meleagul natal, a primit o educație clasică, urmînd gimnaziul românesc din Lipnic, apoi Liceul „Aron Pumnul" din Cernăuţi. A urmat serviciul militar în rîndurile Armatei Sovietice, activînd inclusiv şi în calitate de traducător în cadrul Biroului de Contrainformații a Fronturilor I şi III ucrainene. Pe parcursul anilor 1945-1947 a fost reprezentantul de legătură (agent secret) al Comandamentului Sovietic cu Guvernul român.

Întorcîndu-se la Cernăuți, C. Popovici devine student al secţiei ruse a Facultății de Filologie a Universității de Stat din Cernăuți, pe care o absolveşte în anul 1951. Studiile postuniversitare de masterat le urmează la Catedra de Literatură Străină, începînd cu anul 1954. Susţine teza de doctorat cu tema „Motive sociale în poezia lui M. Eminescu", fiind angajat în calitate de pedagog la Institutul Pedagogic din Cernăuţi. Apoi în anul 1962 devine șef al secţiei la Institutul de Limbă și Literatură al Academiei de Științe a Moldovei. Debutează cu monografia „Motive sociale în poezia lui Eminescu" (1963, în limba rusă). Îşi susține teza de doctorat cu tema: „Viaţa şi activitatea lui M. Eminescu" (în limba rusă), obţinînd titlul de doctor în filologie (1974).

Începînd cu anul 1988 este profesor universitar, din 1989 ‒ membru corespondent al Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova, iar din 1995 ‒ academician.

De remarcat faptul că C. Popovici şi-a exercitat activitatea creativă în trei limbi: moldovenească /română, rusă și ucraineană.

Este autorul ediţiei critice complete a scrierilor lui Mihai Eminescu. A semnat în reviste literare numeroase studii şi eseuri. Constantin Popovici ne-a lăsat drept moştenire o operă bogată, care cuprinde peste 500 de lucrări ştiinţifice, inclusiv peste 60 de cărţi: monografii, culegeri tematice, schiţe, publicistică şi literatură artistică.

Autor al unor serii de lucrări științifice importante privind relațiile internaționale, precum și de lucrări literare și critici la lucrările clasicilor: „Motive sociale în poezia lui M. Eminescu" (1963), „Eminescu. Studii și articole" (1963), „Ion Creangă și basmul est-slav" (1967), „Teatrul ucrainean la Chişinău în a doua jumătate a secolului al XIX-lea – începutul secolului al XX-lea" (1974, 1995), „M. Eminescu. Viața și opera în documente, mărturii şi ilustrații", apărută în limbile română, rusă, franceză și engleză (1974, 1976, 1985, 2002), „Pagini de prietenie literară"(1978). A alcătuit și a redactat o serie de culegeri de folclor moldovenesc, ucrainean, dar şi „Caiet literar. Pagini din literatura rusă în Republica Moldova" (1945-1980).

Au fost publicate în tiraje de masă în limbile moldovenească/română, rusă și ucraineană romanele lui Constantin Popovici „Nistru în flăcări", „Zori în freamăt" și „Destine vitrege". După romanul lui C. Popovici „Nistru în flăcări" la studioul cinematografic „Moldova-film", regizorul V. Gagiu a realizat filmul „Răsăritul zbuciumat". Tot prozatorului îi aparţine romanul-epopee de 700 de pagini „Na krutîh peregonah" (Traseele prăpăstioase). Despre capacităţile lui de a lucra prodigios se povestesc legende. Însuși Constantin Popovici spunea că rareori mergea la culcare înainte de ora două noaptea.

Academicianul С. Popovici s-a manifestat şi în calitate de mentor al tinerilor savanţi, pregătind cadre valoroase, specialişti în domeniile filologiei şi pedagogiei. Mulţi dintre savanţii care au trecut prin „şcoala vieţii" lui С. Popovici au devenit doctori, profesori şi doctori habilitaţi.

Conducător ştiinţific excelent, academicianul С. Popovici s-a aflat în perioada anilor 1992-1999 în fruntea Institutului Minorităţilor Naţionale, fiind nu numai fondatorul unei instituţii, unice în felul ei, pe plan mondial, dar şi participant activ la procesul de cercetare. Această structură instituţională, apărută graţie eforturilor Dumnealui deosebite, ulterior redenumită ‒ Institut de Cercetări Interetnice, îşi continuă şi astăzi activitatea în cadrul Centrului de Etnologie al Institutului Patrimoniului Cultural al AŞM. Anume acestei instituţii academicianul C. Popovici i-a dedicat ultimii ani din activitatea sa.

Membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova şi Ucraina, membru al Uniunii Jurnaliştilor din Moldova. Membru de onoare al Academiei de Ştiinţe a Şcolii Superioare din Ucraina. Membru cu drepturi depline al Adunării Nobilimii Republicii Moldova, membru al filialei din Republica Moldova a Ordinului francez „Levrier Blanc", fondat în anul 1460.

Premii, titluri:

Pentru fapte meritorii și realizări deosebite în domeniul științei şi nu numai Constantin Popovici a fost decorat cu 20 de ordine și circa 30 de medalii de către opt țări şi s-a învrednicit de mai multe titluri onorifice, printre acestea numărîndu-se:

Filmografie:

„Răsăritul zbuciumat", 1984, film artistic ‒ scenarist.

Constantin Popovici a decedat la 5 decembrie 2010, la Chişinău.