Bontea Elena
Elena Bontea este o pictoriță din R. Moldova. S-a născut la 10 noiembrie, 1933 în satul Drăgăneşti, Bălţi. Şi-a făcut studiile la Colegiul de Arte Plastice „I. Repin" din Chişinău (1952-1957), apoi la Institutul de Istorie şi Teorie a Artei din Sankt-Petersburg (1960-1966). În perioada anilor 1957-1967 activează în calitate de colaborator ştiinţific la Muzeul Naţional de Arte Plastice din Republica Moldova. În anul 1965, artista devine membră a Uniunii Artiştilor Plastici din Moldova. Începînd cu anul 1960, Elena Bontea participă la expoziţii de grup în ţară şi peste hotare: Tokio (1964, 1975, Japonia), Bucureşti (România, 1969), Berlin (Germania, 1972), Polonia (1975), Ulan Bator (1985, Mongolia), Lituania (1988), Belarus (1996), Saloanele Moldovei Chişinău, Moldova - Bacău, România (1991-2013), Bienala Internaţională de Pictură (2009-2013). Expoziţii personale ale artistei au fost deschise la Chişinău (1985, 1986, 1996, 2005), Bamaco (Republica Mali, 1988), Neusiedler (Austria, 1995). În anul 1996, artistei i s-a conferit Medalia Meritul civic, iar în 2001 i s-a acordat titlul Maestru în Artă. Elena Bontea a fost decorată cu ordinul Gloria Muncii, este laureată a Premiului tineretului din Moldova (1987), a Premiului Naţional al Republicii Moldova (1996) şi a Premiului pentru Excelenţă al UAP oferit în anii 2001, 2002 şi 2005. Lucrările Elenei Bontea se păstrează în colecţii publice: Muzeul Naţional de Artă al Moldovei; Fondul UAP; Muzeul Literaturii Române Mihail Kogălniceanu; Muzeul Prado, Madrid, Spania; Muzeul de Artă Bacău, România; Muzeul de Artă Kasteev or. Alma-Ata, Kazahstan; Muzeul de Artă or. Komsomolsk pe Amur, Rusia; Muzeul de Artă, Odesa, Ucraina, şi în colecţii private: Republica Moldova, România, Franţa, Germania, Italia, Letonia, Lituania, Estonia Rusia, Suedia, Marea Britanie, Turcia, Israel, SUA, Republica Mali etc. Făcîndu-şi apariţia pe scena artistică după anul 1960, Elena Bontea s-a remarcat printr-o traiectorie creatoare originală. A fost atrasă de universul obiectelor cotidiene: vase, ulcele, vaze, fructe, flori, scoarţe şi ţesături vechi. Artista însăşi a făcut tapiserie, meșteșug deprins la mănăstirea de maici Tabăra (pînă la desființarea acesteia). A produs de-a lungul deceniilor şi compoziţii tematice de dimensiuni mai mari: Decretul despre pămînt (1970), Malanca – teatru popular (1973), Tragedia din Drăgăneşti (1974-1975), Bucuria muncii (1975), Balada „Mioriţa" (1977), Călătorie în basm (1981), Cîntecul toamnei (1984) ş.a. |
În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?
- Statut:
- Sat
- Prima atestare:
- 1436
- Populația:
- 2245 locuitori
Tigheci este un sat şi comună din raionul Leova. Din componenţa comunei fac parte localităţile Cuporani și Tigheci. Localitatea se află la distanța de 27 km de orașul Leova și la 100 km de Chișinău. La recensămîntul din anul 2004, populaţia satului constituia 2245 de oameni. Satul Tigheci a fost menționat documentar în anul 1436.