Traducere de Alexei Mateevici - Mai 1912

De sfântă dragoste arzând,
Smerire El a învăţat
Şi legea lui Moisei curmând,
El legea dragostei a dat.
Nu rabdă rău El şi mânie,
El pacea propovăduieşte,
Şi pentru orice avănie
Numai cu bine răsplăteşte.
Puterea Lui nu-i pământească:
Le dă El orbilor privire,
Şi bolnavilor izbăvire
În slava Sa dumnezeiască.
Mărturisire El nu cere,
Căci ştie orice cugetare,
Privirea Lui ispititoare
Pătrunde orişice durere;
El tot necazul vindecând
A fost atotmântuitor,
Dar mâna blândă întinzând
El n-au mai fost judecător.
Fiind de Dumnezeu ales,
Prin voia cerului trimes,
El Iordanul au trecut
Şi fapte sfinte, minunate
Spre mântuirea de păcate
Aicea multe au făcut.
Acuma luminos, blajin
El iarăşi trece-n astă parte,
Şi ucenicii de departe
În urma Lui cu toţii vin.