Grigore Romalo (1820-1849) a fost prieten şi tovarăş de luptă al lui Alecsandri. A făcut parte din tinerii revoluţionari de la Iaşi din martie 1848. A fost prins şi schingiuit de oamenii domnitorului Sturza şi exilat la Constantinopol unde a murit la sfârşitul lui mai 1849.

Încă o rază care se stinge
Din cerul nostru întunecat !
Inima noastră amar te plînge,
O ! dulce frate înstrăinat !

Martir iubite a libertăţei,
Tu mori departe de-al tău pământ !
Mori trist pe ţărmul străinătăţei,
Şi noi te ducem l-al tău mormînt !

O ! dormi în pace pe-aceste maluri,
Îngînat dulce, ca-n vis uşor,
De glasul mărei purtat de valuri,
De glasul nostru uimit de dor.

O ! zbori din lume, zbori fără jale,
Suflete blînde ! suflet senin !
Căci noi vom spune patriei tale
Cît ai dorit-o pe ţărm străin !

Cît vom fi încă purtaţi prin lume
De valul vieţii, de-al soartei vînt,
Vom şopti jalnic dragul tău nume
Ca un Adio l-al tău mormînt !

Constantinopoli, 31 mai 1849