Ştiubeieni este un sat din cadrul comunei Vasileuţi, raionul Rîşcani. Localitatea se află la distanța de 16 km de orașul Rîșcani și la 187 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 445 de locuitori. Satul Știubeieni a fost menționat documentar în anul 1601.
Read moreTopic discussion |
Statistics topic |
||||||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Limba moldoveneasca la 1832
Am gasit pe un alt forum o postare extrem de interesanta despre cum vorbeau moldovenii in Moldova de Vest in anii '30 ai sec.XIX - http://oldchisinau.com/forum/viewtopic.php?p=38883#p38883 (in l.rusa) Deci, in 1832 poet moldovean Niculae Istrati, antiunionist convins, (ca si Gh. Asachi, C. Negruzzi, etc.) a scris urmatoare poezie: CUCONIŢĂ În sfîrşit nu am putere să mai fiu obijduit, Ş-aceasta printr-o zapiscă eu de mult-ţam dosloşit. Că făcînd sprafcă în mine, în acest amar predmet, Din povodul dumitale, m-am trezit cu rană-n piept. Dar dumneata prin povescă mi-ai făcut aspru ponos, Vrînd cu mine perepiscă, şi cerând să-ţi dau dopros. Ascultămă, Cuconiţă: eaţă-ţi docladarisesc, Că jaloba mea nu zice de cît cum că pătimesc, Şi vipisca ce-ţi trimisem nu merita vigavor; Căci din hodul dealii mele se vede numai amor. Dumneata bagă de samă la opisul ce-ţi am dat, Şi-i vedea că sunt un liude cu sufletul prea curat, Drept aceea eu o cnigă scripisită şi cu şnur, Ţi o predstavlicesc, stăpînă, cu ahotă şi ogur, Cerînd podpiscă anume la otnoşenia mea; Căci şi eu voiu da rospiscă, ori cînd dumneata vei vrea. Nu me ovolni din gîndu-ţi, sau vr-un nadpis să-mi întorci, Căci eu jărtfesc pentru tine, cer, pămînt, lume, iproci. Raspolojenia încă nu eartă a nastoji Pe un dvorenin ce iubeşte şi cere a se iubi, Pe un pameşnic ce-n dejurstfă de multe ori s-au primit, La presudstvii ca pomoşnic cu credinţă au slujit. În multe comandirofce tot cu cinste am îmblat, Şi sledstvii pe la zastave de multe ori am lucrat; În otpusci cu podorojne eu ca alţii n-am eşit, Sau ostanofce la slujbe în veac n-am pricinuit; Samovolnicie earăşi nici cum nu am săvârşit, Ci nagrajdenii primitam, ca un cinovnic cinstit. Nacazanii pentru slujbă nici odată n-am avut, Şi zdelci a lucra ca mine altul nu s-au mai văzut. Din Stolo-nacealnic astăzi spre cilen sunt pomăzuit, Pentru că cunosc pareatca; l-asta m-au înaintit, Nu crede deci la donosuri, nu-mi lua al tău favor, Şi nu uita că me chiamă … *** sîn *** E limpede ca foarte multe cuvinte (cam jumate) sint de origine slava, daca nu chiar rusa. Inca o data atrag atentia forumistilor, ca aceasta poezie n-are nimic in comun cu Basarabia "cica rusificata in sec XIX", nici cu limba moldoveneasca "cica inventata de Stalin in anii 1930". E LIMBA MOLDOVENEASCA PURA, ORIGINALA, VORBITA IN MOLDOVA DE VEST cu doar 180 de ani in urma! "Cuconita" a fost publicata in volumul IX al ed. "Uricarul cuprindetoriu de hrisoave" (Iasi, 1887), fiind insotita de o lunga lista explicativa, care de fapt reprezinta nimic altceva decit un VOCABULAR MOLDOVENESC-ROMIN ! Iata doar citeva exemple (in grafia latina, in original ele-s in cea chirilica evident): Predmet - obiect sprafcă - observaţie peripiscă - corespondenţă dopros - protocol vigavor - bănat jalobă - cerere, petiţie liude - omu predstavlenie - recomandaţie otnoşenie - notă nadpis - refuz raspolojenie - asezăşîntul comandirof |
|
-
#41 CalinRomania 27 May 2011 | 2:26 Read more -
#42 CalinRomania 27 May 2011 | 2:25 Read more -
#43 CalinRomania 27 May 2011 | 2:24 Read more -
#44 CalinRomania 27 May 2011 | 2:24 Read more -
#45 CalinRomania 27 May 2011 | 2:23 Read more -
#46 CalinRomania 27 May 2011 | 2:22 Read more -
#47 calator 23 May 2011 | 15:27
Latinizare asa artificiala si fortata ca si Alecu Russo, autorul cantarii Romaniei , o iubea :).
Studie moldovană
Izvorul adevăratei literaturi este aicea; dacă aș fi poet și mai ales poet mitologic, aș edita întâi mitologia română, care-i frumoasă ca și acea latină sau greacă și care nu-i bătrână și purtată ca o rufă lepădată, și ar fi înțeleasă de tot omul ce știe numai românește.
Nu numai că nu-s bătrân... dar încă sunt tânăr de la 1835... și tot îmi aduc aminte de câteva lucruri. Una din cele mai vii întipăriri ale trecutului îmi este serbarea zilei-întâi mai. Dacă aș fi cât de puțin pedant, nu mi-ar fi greu să leg astă serbare națională cu sărbătoarea unei dumnezoaie a câmpiilor latine de pe vremea strămoșului nostru Traian -
#48 Nicu 23 May 2011 | 15:22 Mi-a scăpat o parte: "Moldova s-a schimbat în 16 ani din talpă pînă în vîrf: limbă, haine, obiceiuri, pînă şi numele, nu mai suntem MOLDOVENI, ce romani”. -
#49 Nicu 23 May 2011 | 14:59 De fapt, latinizarea artificială s-a produs şi mai repede. În “Studie moldovană” Alecu Russo compară cu ironie faptul că istoria Moldovei de la primul descălecat pînă în secolul al XIX-lea n-a cunoscut atîtea prefaceri precum cele din 1835 şi pînă în 1851, încît autorului îi este teamă că la judecata de apoi „nu ne vom puté înţălege cu strămoşii noştri, nici în limbă, nici în idee - Moldova s-a schimbat în 16 ani din talpă pînă în vîrf: limbă, haine, obiceiuri, pînă şi numele…”. -
#50 Nicu 23 May 2011 | 13:19 Read more