Cînd totuși s-a născut Ion Creangă?
Data nașterii marelui scriitor Ion Creangă pînă în present trezește discuții. El însuși afirma în Fragment de biografie că s-ar fi născut la 1 martie 1837, find întîiul din cei opt copii ai lui Ștefan a Petrii Ciubotarul și ai Smarandei Creangă, „răzeși fără pămînturi” din satul Humulești, ținutul Neamț.
Însă conform condicii (mitricii) de nou-născuți din Humulești, Ion Creangă s-a născut la 10 iunie 1839. Pînă în prezent nu există o explicație coerentă acestei diferențe de date, astfel încît putem considera că 10 iunie este data nașterii marelui scriitor.
Ion Creangă şi-a început cariera în calitate de diacon şi institutor. A fost introdus de Eminescu în Societatea „Junimea”. Povestitor înnăscut, a fost îndrumat de Eminescu să-şi publice basmele în revista „Convorbiri literare”. Debutează cu povestea „Soacra cu trei nurori”. Dotat cu har şi prezenţă de spirit, lecturile lui în cadrul adunărilor junimiştilor, provocau un rîs homeric. A pigmentat în subsidiarul basmelor şi poveştilor situaţii din realitatea contemporană, observator fin şi ironic a fost toată viaţa. Artist neîntrecut al cuvîntului, mînuitor exemplar al stilului oral, „hăzos răstălmăcitor” al paremiologiei populare, ne-a lăsat o operă de pionerat în literatura naţională. Cu toate că în basmele lui se poate urmări canavaua folclorică, ele au căpătat un statut consacrat de literatură de imaginaţie epică. Garabet Ibrăileanu a fost primul critic literar, care i-a definit talentul artistic: „S-a zis că Creangă este un colector – talentat – de basme. Basmele şi poveştile lui Creangă! Dar este basmul o formă literară cristalizată, ca poezia populară? Basmul, povestea, valorează cît valorează talentul celui care povesteşte. Iar Ion Creangă a avut un aşa de mare talent, încît în toate poveştile sale oamenii trăiesc cu o individualitate şi cu o putere de viaţă extraordinară.”
„Amintiri din copilărie” şi povestirile cu sens ambiguu stau pe acelaşi pisc artistic cu basmele. A lucrat cu mare osîrdie la alcătuirea unor manuale şcolare.
- Haosul de pe Aeroportul Chișinău: Poliția de frontieră vine cu o reacție la nemulțumirea oamenilor
- Persoanele născute în Moldova, avînd cetățenia altor state, pot cere recunoașterea cetățeniei moldov…
- Un nou concert grandios al naistului Constantin Moscovici și Crazy Orchestra
- PROmaraton: Împreună alergăm, împreună salvăm vieți
- Moldova marchează zece ani de liberalizare a regimului de vize
- Un moldovean a decedat în SUA după ce a fost electrocutat de polițiști. Precizările MAE
- Cu o Luminată și Binecuvântată Sărbătoare a Paștelui, Ortodocșilor!
- Un nou concert grandios al naistului Constantin Moscovici și Crazy Orchestra
- PROmaraton: Împreună alergăm, împreună salvăm vieți
- Nașterea stejarului (Video)
- Interzis cu telefoanele mobile în stradă - regulă stabilită într-un oraș francez
- Cum să te cureți de ciuperci în organism
În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?
- Statut:
- Sat
- Prima atestare:
- 1577
- Populația:
- 2776 locuitori
Teţcani este un sat şi comună din raionul Briceni. Teţcani este unicul sat din comuna cu acelaşi nume. Satul Teţcani se află la o distanță de 27 km de oraşul Briceni şi la 260 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituie 2776 de oameni. Prima atestare documentară a satului Teţcani datează din anul 1577.
Comentarii
(3)Interesant e ca si numele sau ar fi fost altul
Din câte se pare, până la vârsta de 10 ani, Ion Creangă a avut numele de familie Ciubotarul. Într-o autobiografie atribuită clasicului citim: ,,Sunt născut la 1 martie 1837 în satul Humuleşti, județul Neamțului, Plasa de Sus, din părinți români: Ștefan a lui Petrea Ciubotariul din Humulești și soția sa Smaranda, născută David Creangă, din satul Pipirig, județul Neamțului…” Menţionăm însă că nu există o înscriere originală în registrele bisericii din Humuleşti care ar demonstra această afirmaţie.
La fel de stranii sunt şi următoarele 2 fapte:
1. În 1853 Ion Ciubotarul este înscris la Școala Domnească de la Târgu Neamţ sub numele Ion Ștefănescu,
2. În 1854 – la Școala catihetică din Fălticeni (“fabrica de popi”) Ion Ciubotarul (tot el Ion Ștefănescu) studiază cu numele de Ion Creangă (numele de familie al mamei).