Cînd totuși s-a născut Ion Creangă?
Data nașterii marelui scriitor Ion Creangă pînă în present trezește discuții. El însuși afirma în Fragment de biografie că s-ar fi născut la 1 martie 1837, find întîiul din cei opt copii ai lui Ștefan a Petrii Ciubotarul și ai Smarandei Creangă, „răzeși fără pămînturi” din satul Humulești, ținutul Neamț.
Însă conform condicii (mitricii) de nou-născuți din Humulești, Ion Creangă s-a născut la 10 iunie 1839. Pînă în prezent nu există o explicație coerentă acestei diferențe de date, astfel încît putem considera că 10 iunie este data nașterii marelui scriitor.
Ion Creangă şi-a început cariera în calitate de diacon şi institutor. A fost introdus de Eminescu în Societatea „Junimea”. Povestitor înnăscut, a fost îndrumat de Eminescu să-şi publice basmele în revista „Convorbiri literare”. Debutează cu povestea „Soacra cu trei nurori”. Dotat cu har şi prezenţă de spirit, lecturile lui în cadrul adunărilor junimiştilor, provocau un rîs homeric. A pigmentat în subsidiarul basmelor şi poveştilor situaţii din realitatea contemporană, observator fin şi ironic a fost toată viaţa. Artist neîntrecut al cuvîntului, mînuitor exemplar al stilului oral, „hăzos răstălmăcitor” al paremiologiei populare, ne-a lăsat o operă de pionerat în literatura naţională. Cu toate că în basmele lui se poate urmări canavaua folclorică, ele au căpătat un statut consacrat de literatură de imaginaţie epică. Garabet Ibrăileanu a fost primul critic literar, care i-a definit talentul artistic: „S-a zis că Creangă este un colector – talentat – de basme. Basmele şi poveştile lui Creangă! Dar este basmul o formă literară cristalizată, ca poezia populară? Basmul, povestea, valorează cît valorează talentul celui care povesteşte. Iar Ion Creangă a avut un aşa de mare talent, încît în toate poveştile sale oamenii trăiesc cu o individualitate şi cu o putere de viaţă extraordinară.”
„Amintiri din copilărie” şi povestirile cu sens ambiguu stau pe acelaşi pisc artistic cu basmele. A lucrat cu mare osîrdie la alcătuirea unor manuale şcolare.
- Încă cîțiva moldoveni au revenit acasă din Liban
- La Chișinău va avea loc un concert de excepție al lui Constantin Moscovici, Tamarei Gverdțiteli și t…
- Guvernul sporește protecția specială a copiilor împotriva deplasării în străinătate și reținerii ili…
- Ninsorile au acaparat România: Zonele în care stratul de omăt are deja 20 cm
- Alertă de călătorie în Bulgaria
- La Chișinău a avut loc o nouă sesiune în cadrul proiectului YMCA Digital Media Hub Chișinău ©
- Вă rugăm să beți acest amestec înainte de culcare, și veți elimina din organism tot ce ați mâncat pe…
- La Chișinău va avea loc un concert de excepție al lui Constantin Moscovici, Tamarei Gverdțiteli și t…
- La Chișinău a avut loc o nouă sesiune în cadrul proiectului YMCA Digital Media Hub Chișinău ©
- Machu Picchu și enigmele sale (+Foto)
- Peste o sută de tineri au participat la Jocurile Curate, curățînd rezervația Orheiul Vechi
- Chirurgii au creat o rețetă de supă pentru ca pacienții să slăbească înainte de operație
În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?
- Statut:
- Oraș
- Prima atestare:
- 1963
- Populația:
- 3093 locuitori
Biruinţa este un oraş în raionul Sîngerei, Republica Moldova. Amplasat în partea de nord a republicii, pe malul drept al rîului Răut, oraşul Biruinţa este situat la o distanţă de 27 km de orașul Sîngerei și la 134 km de Chișinău. Orăşelul Biruinţa a fost înfiinţat în anul 1963, pe lîngă fabrica de zahăr din Alexăndreni.
Comentarii
(3)Interesant e ca si numele sau ar fi fost altul
Din câte se pare, până la vârsta de 10 ani, Ion Creangă a avut numele de familie Ciubotarul. Într-o autobiografie atribuită clasicului citim: ,,Sunt născut la 1 martie 1837 în satul Humuleşti, județul Neamțului, Plasa de Sus, din părinți români: Ștefan a lui Petrea Ciubotariul din Humulești și soția sa Smaranda, născută David Creangă, din satul Pipirig, județul Neamțului…” Menţionăm însă că nu există o înscriere originală în registrele bisericii din Humuleşti care ar demonstra această afirmaţie.
La fel de stranii sunt şi următoarele 2 fapte:
1. În 1853 Ion Ciubotarul este înscris la Școala Domnească de la Târgu Neamţ sub numele Ion Ștefănescu,
2. În 1854 – la Școala catihetică din Fălticeni (“fabrica de popi”) Ion Ciubotarul (tot el Ion Ștefănescu) studiază cu numele de Ion Creangă (numele de familie al mamei).