07 iunie 2017, 14:46 Realitatea moldovenească 11258

Ce se întîmplă în Moldova cu limba rusă

Ce s-a întîmplat?

La activitățile prilejuite de celebrarea Zilei Limbii Ruse și aniversării a 218-a nașterii lui Aleksandr Pușkin, sărbătorite în mod tradițional pe 6 iunie, ambasadorul Rusiei în Republica Moldova, Farit Muhametșin, a atras atenția asupra statutului limbii ruse în țară și a remarcat că, deși „în Constituția Republicii Moldova limba rusă este numită limbă de comunicare interetnică, în realitate nu e tocmai așa". Muhametșin a spus că numeroasele mese rotunde, evenimente și chiar strategia adoptată de Ministerul Educației pentru consolidarea relațiilor interetnice au avut un impact nesemnificativ asupra situației, scrie newsmaker.md.

Ce a avut în vedere ambasadorul? Problemele cu limba rusă apar la cel mai înalt nivel?

De exemplu, un caz recent. Deputata PLDM Maria Ciobanu, la începutul lunii februarie 2017, la o reuniune a Comisiei parlamentare cultură, educație, tineret, sport și mass-media, a protestat față de faptul că consilierul prezidențial pe probleme economice, Elena Gorelova, care a participat la reuniune, a vorbit în limba rusă. Ciobanu a spus că nu înțelege limba rusă și a cerut traducerea în limba română. Șeful Comisiei, Vladimir Hotineanu, a promis că la următoarea reuniune va asigura traducerea.

Solicitarea deputatei a fost justificată legal?

Da. Consilierul președintelui este membru al cabinetului unei persoane care ocupă o funcție de demnitate publică. Articolul 6 din Legea cu privire la statutul persoanelor cu funcţii de demnitate publică stipulează că pentru admiterea la lucru în cabinetul unei persoane care ocupă o funcție de demnitate publică este necesară, printre altele, posedarea limbii oficiale.

Dar cum rămâne cu limbă de comunicare interetnică – oare deputatul nu trebuie să o cunoască?

Deputatul este o persoană care ocupă o funcție de demnitate publică. Legea cu privire la statutul persoanelor cu funcţii de demnitate publică nu specifică limbile pe care el trebuie să le posede.

Dar cetățenii au dreptul să ceară ca în instituțiile statului să li se vorbească în limba rusă?

Da, au dreptul. Legea cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova stabilește dreptul cetățenilor de a alege limba în care să comunice cu autoritățile publice – în cea de stat sau în rusă. În plus, e vorba atît despre comunicarea verbală, cît și despre cea scrisă. Dar printre cei care, prin poziția lor oficială, sînt obligați să posede limba de comunicare interetnică, adică rusa, deputații nu sînt menționați.

Dar cine este obligat să o posede, doar funcționari publici?

Nu, nu doar ei. Art. 7 din Legea cu privire la funcționarea limbilor prevede că „în scopul de a asigura dreptul cetăţeanului la alegerea limbii", limba rusă (de rînd cu cea oficială) sînt obligați să o posede „lucrătorii de conducere, lucrătorii organelor puterii de stat, administraţiei de stat şi organizaţiilor obşteşti, precum şi pentru lucrătorii de la întreprinderi, instituţii şi organizaţii, care în virtutea obligaţiilor de serviciu vin în contact cu cetăţenii (ocrotirea sănătăţii, învăţămîntul public, cultura, mijloacele de informare în masă etc.)". În plus, există Legea cu privire la drepturile persoanelor aparţinînd minorităţilor naţionale şi la statutul juridic al organizaţiilor lor. În ea se spune că statul se angajează să ofere acces la legile și informațiile publice importante în limba de stat și în cea rusă.

E clar. Reiese că absența versiunii ruse pe site-urile organelor de stat este o încălcare a legii?

Iată aici lucrurile nu sînt atît de simple. Legea nu spune nimic. Ce-i drept, există un decret guvernamental din 2012, care recomandă ca site-urile oficiale ale instituțiilor publice să fie traduse în limba de comunicare interetnică, dată în statele de personal există traducător. Adică, dacă nu există, pretențiile nu-și au locul.

Anume la acest ordin a făcut trimitere Ministerul Justiției, răspunzînd jurnalistului Ilia Kiseliov, care, în septembrie 2016, a acuzat Ministerul de discriminare pe motive lingvistice. Kiseliov a vorbit despre dreptul cetățenilor de a avea acces la informații publice, drept pe care, în opinia lui, Ministerul Justiției l-a încălcat neactualizînd versiunea rusă a site-ului său. Jurnalistul a trimis plîngerea sa Consiliului pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității.

Și Consiliul? A fost de acord cu Ministerul Justiției?

Consiliul pentru asigurarea egalității tocmai a recunoscut pretențiile lui Kiseliov ca fiind justificate. În avizul său la plîngerea jurnalistului, Consiliul a subliniat că lipsa traducerii informațiilor oficiale cu privire la activitatea instituțiilor de stat încalcă dreptul cetățenilor de a avea acces la informații publice. Din cauza faptului că versiunea rusă a site-ului Ministerului Justiției nu este actualizată, a explicat Consiliul, cetățenii vorbitori de limba rusă nu pot obține aceleași informații ca și vorbitorii limbii de stat.

Și ce e de făcut? Dreptul cetățenilor este încălcat, dar Ministerul Justiției, reiese, are acest drept?

Președintele Consiliului privind asigurarea egalității, Ian Feldman, este convins că problema trebuie abordată în mod sistematic, în caz contrar există riscul ca fiecare instituție statală să devină birou de traduceri. Dificultățile, afirmă Feldman, apar din cauza faptului că Legea cu privire la funcționarea limbilor, în care limba rusă este desemnată ca limbă de comunicare interetnică, este de natură generală. În același timp, nu este scris exact cum trebuie îndeplinită legea într-o situație sau alta.

„Funcționarii publici trebuie să posede limba de comunicare interetnică, dar în obligațiile lor nu intră activitatea de traducător", a remarcat Feldman. Potrivit lui, autoritățile centrale au nevoie de posturi speciale de personal care să se ocupe cu traducerea documentelor.

Ce se poate face pentru a determina mai precis statutul limbii ruse în Republica Moldova?

Se poate veni cu o inițiativă legislativă în acest sens. Acest drept în Moldova îl au deputații, președintele și guvernul.