[în sus]Populația

Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituie 1645 de oameni, dintre care 50.58% - bărbaţi și 49.42% - femei. Structura etnică a populaţiei în cadrul satului este următoarea: 99.39% - moldoveni, 0.24% - ucraineni, 0.24% - ruşi, 0.06% - bulgari, 0.06% - alte etnii.

În satul Chipeşca au fost înregistrate 556 de gospodării casnice la recensămîntul din anul 2004, iar mărimea medie a unei gospodării era de 3.0 persoane.

[în sus]Istoria localitații

Pe vremuri localitatea purta mai multe nume: Chipeuca, Chitecica, Chipuşca. Dicționarul geografic al Basarabiei editat în 1904 susține ca satul Chipeșca ar fi întemeiat în anul 1460, însă documentul în cauză nu este prezentat. O primă atestare certă se referă la anul 1570, cînd Bogdan voievod întărea Gorcei mai multe sate printre care și „Chipealca pe Dobrușa din ținutul Sorocii”. În timp satul este menționat în mai multe mărturii hotarnice.

În anul 1857 o parte a moșiei Chipeșca aparținea mănăstirii Dobrușa.

În sat erau120 de case și 740 de locuitori. Din 1861 și-a deschis ușile școala parohială. Cître începutul secolului XX la Chipeșca sînt înregistrate 190 de gospodării și 1 188 de locuitori.

[în sus]Resurse naturale

Chipeşca se afla pe un relief deluros, cu un profil complicat, pe unele povîrnișuri sînt înregistrate alunecări de teren. Apele subterane sunt sursa principală de apă potabilă, pînă nu demult pînza freatică putea fi descoperită la adîncimea de 3-8 m, în locurile mai joase – 0,5m. Acum aceste surse sînt poluate și se întîlnesc într-un debit mai redus.

Solurile pe cea mai mare suprafaţă sînt ciornoziomuri tipice şi levigate,dar se întîlnesc şi soluri mlăştinoase. Principala formă de degradare a solului  este deteriorarea structurii solului care constă în distrugerea parţiala sau chiar totală a structurii stratului arabil. Cauzele degradării solului sînt: acţiunea incorectă a uneltelor cu care se prelucrează solul; bătătorirea solului de către maşini; efectuarea lucrărilor agricole la o umiditate nepotrivită; acţiunea picăturilor de ploaie asupra solului slab protejat de vegetaţie etc. Măsurile de prevenire în funcţie de cauzele care contribuie la degradarea solului şi care sunt aplicate la moment sunt: includerea în asolament a plantelor amelioratoare; efectuarea lucrărilor solului numai la umiditate optimă; evitarea arăturilor prea adînci; reduerea traficului cu tractoarele şi maşinile agricole şi evitarea bătătoririi solului.

Satul Chipeșca dispune de un înveliş ierbos destul de bogat. Însă distrugerea perdelelor forestiere, colectarea plantelor pe cale de dispariţie, păşunatul intensiv, poluarea  aerului şi a apelor şi efectele asupra vegetaţiei sînt sursele principale de degradare a vegetaţiei naturale din sat. Efectele ce apar în urma degradării vegetaţiei sunt necruţătoare şi anume: vînturile, ploile puternice, eroziunile, alunecările de teren etc.

Lumea animală este reprezentată de majoritatea speciilor înregistrate în Republica Moldova, dar într-un număr redus.

[în sus]Sfera socială

În ultimul timp la insistenţa administraţiei publice, cetăţenii şi-au conjugat eforturile în a schimba aspectul satului. Din bugetul local, cu suportul consiliului raional, a unor instituţii financiare a fost posibilă reparaţia mai multor instituţii de menire socială, inclusiv la gimnaziu au fost schimbate geamurile şi acoperişul. În sat au fost date în folosinţă centre termice cu utilaj performant care vor funcţiona în bază de gaze naturale și vor încălzi gimnaziul și grădiniţa de copii din localitate.