„Vom pune pe tapet această întrebare – sistemul mixt, pentru că oamenii doresc să-și cunoască mai bine candidații, oamenii, pentru care votează în calitate de deputați”, a declarat în decembrie 2016, la un post de televiziune, pe atunci încă președintele Partidului Democrat, Marian Lupu.

Acum, PDM este interesat exclusiv de sistemul votului uninominal. Precum a anunțat recent, președintele Parlamentului Andrian Candu nu va fi nicio trecere la sistemul mixt – „noi vom merge doar pe schema votului uninominal”.

Politologul Bogdan Țîrdea a înaintat două ipoteze ale acestei „schimbări de paradigme” a conducerii Partidului Democrat. Ipoteza nr.1: lupta între „general” și „particular”: „Cred că Vladimir Plahotniuc luptă acum între două alternative. Pe de o parte, el înțelege că în cadrul sistemului mixt există un anumit risc ca în Parlament să ajungă un șir de partide „în plus” și incomode pentru el – Platforma DA, partidul Maiei Sandu, PSRM, „Partidul Nostru”. Și PCRM are anumite șanse să acceadă în Parlament, ținînd cont de actualele ratinguri. Adică, în cadrul sistemului mixt, conducerea PDM are un anumit risc de a pierde majoritatea. Iar sistemul uninominal este practic o victorie garantată. Este a doua Găgăuzie, unde, precum ținem minte, la ultimele alegeri în Adunarea Populară, fără nici un mandat, PDM și-a asigurat la final majoritatea.

Pe de altă parte, în cadrul sistemului uninominal apar anumite riscuri, care sînt deja de ordin privat. În acest sistem, avînd mari șanse de a promova în Parlament candidații necesari și de a obține majoritatea parlamentară, Vladimir Plahotniuc, personal, poate să nu treacă în Parlament. De aceea, acum el stă în fața dilemei: sau să preia toată putere, cu riscul de a rămîne în afară, sau să ia mai puțin, dar să treacă în Parlament pe liste de partid”.

Ipoteza nr.2: în prezent, PDM insistă atît de categoric asupra sistemului electoral uninominal pentru a-și speria oponenții și a-i determina să accepte, în calitate de compromis sistemul electoral mixt.

„Precum vedem, acum are loc o spălare activă de creieri atît în interiorul țării, cît și în afara ei, explică Bogdan Țîrdea. Alegătorilor li se spune că actualul Parlament constă, precum s-a exprimat Andrian Candu, din deputați „toxici”, oameni care nu au habar de nevoile și doleanțele alegătorilor lor, pe cînd sistemul uninominal va apropia clasa politică de popor. Cetățenii își vor putea controla politicienii, diaspora va avea deputații săi, iar dacă vreun ales îi va dezamăgi pe alegători, atunci acesta va putea fi rechemat.

Partenerilor occidentali din Parlamentul European, ambasadele occidentale, reprezentanții PDM le spun că actualul sistem electoral proporțional va asigura la viitoarele alegeri parlamentare victoria forțelor pro-rusești, iar aceasta înseamnă venirea lui Putin: recent, un grup de deputați moldoveni au fost în Franța. Și, precum povestesc colegii, în cadrul discuțiilor cu ministrul adjunct al acestei țări, reprezentanta Partidului Democrat a declarat cu text deschis că dacă se va menține sistemul electoral proporțional, la viitoarele alegeri parlamentare vor învinge socialiștii. Iar influența Rusiei asupra Moldovei se va consolida. Adică, democrații, urmărindu-și scopul de modificare a sistemului electoral și menținerea puterii sale, utilizează activ argumente primitive, care funcționează totuși în toate cancelariile: și la București, și la Bruxelles, și la Berlin”.

În opinia lui Bogdan Țîrdea, în rezultatul acestei „prelucrări ideologice de amploare”, PDM va obține susținerea societății civile și a partenerilor străini. Opoziția protestatară nu va mai putea apăra sistemul electoral proporțional – democrații își vor acuza oponenții politici de faptul că ei sînt interesați exclusiv de mandatele de deputat și că nu doresc să fie responsabili în fața poporului. În final, opoziția protestatară va trebui să accepte sistemul electoral mixt – în calitate de compromis, pentru a nu admite trecerea la sistemul electoral uninominal.

Mai mult, construindu-și combinațiile politice, președintele Partidului Democrat, analiștii și media-imperiul acestuia folosesc cu succes împotriva oponenților politici chiar propriile lor idei și cerințe. Acest procedeu tactic se numește metoda bumerangului sau a loviturii de răspuns.

Așa a fost în martie 2016, cînd în loc să organizeze alegerile președintelui în Parlament, în urma cărora Parlamentul putea fi dizolvat și puteau fi organizate alegeri anticipate, Curtea Constituțională a adoptat decizia „istorică” de revenire la alegerea directă a șefului statului. Acest document a produs o ruptură în rîndul opoziției protestatare și a genera haos în sistemul politic din Moldova. Însă alegerile prezidențiale directe erau cerute și de Platforma DA în cadrul protestelor din 2015-2016, și de PLDM care trecuse în opoziție, revenirea la alegerea șefului statului de către popor făcea parte și din programul Partidului Socialiștilor. Așa că – primiți și semnați.

Metoda bumerangului, cînd argumentele oponentului sînt îndreptate împotriva lui, este utilizată activ, acum de Partidul Democrat. La începutul lunii martie, opoziția de dreapta, în persoana Partidului Liberal Democrat, a Partidului „Acțiune și Solidaritate” și a „Platformei Demnitate și Adevăr” a venit cu o declarație comună. Liderii acestor formațiuni politice Viorel Cibotaru, Maia Sandu și Andrei Năstase au criticat intențiile „actualului regim” de a modifica sistemul electoral, pentru a se menține la putere, „a fugi de moartea politică și de răspunderea pentru acțiunile săvîrșite”, precum și de a forma în Parlament o majoritate „prin escrocherie, corupție și șantaj”.

„Nu!” sistemului electoral uninominal a spus și Igor Dodon, declarînd că nu va semna în nici un caz decretul privind promulgarea legii respective, chiar dacă Parlamentul va decide. Drept răspuns, presa apropiată de PMD le-a amintit oponenților schimbării sistemului electoral, dar și electoratului, că încă în 2008, Partidul Liberal Democrat a colectat peste 240 de mii de semnături ale cetățenilor în susținerea desfășurării referendumului național privind trecerea la sistemul mixt de alegere a deputaților și revenirea la alegerea directă a șefului statului. Iar în 2011, ideea introducerii sistemului electoral mixt făcea parte din programul politic al PLDM.

Actualul lider al liberal-democraților Viorel Cibotaru, în 2013, în calitate de analist politic, „se pronunța ferm pentru votul uninominal. El insista că acest lucru va permite ca în Parlament să acceadă oameni independenți de interesele politice”.

Modificarea sistemului electoral a fost cerută și de Platforma „Demnitate și Adevăr”, în cadrul mitingurilor ei de protest din 2015-2016. „Poporul trebuie să aleagă nu doar președintele, dar și deputații prin vot uninominal. Pe cei care vor ajunge în Parlament și vor uita de popor îi vom putea rechema și alge alții. Cine e pentru?”, spunea activistul civic Valeriu Pala în cadrul mitingului de protest în ianuarie 2016.

Punctul privind modificarea sistemului electoral este prezent și în programul politic al Partidului Socialiștilor. „PSRM este pentru reorganizarea Parlamentului Moldovei. Partidul Socialiștilor va iniția modificarea legislației electorale. Noi pledăm pentru alegerea a 50% dintre deputați pe circumscripții uninominale și reducerea pragului de trecere a partidelor în Parlament pînă la 4%”, se arată în principalul document politic al socialiștilor.

„Este o mișcare pur tactică, inițial să fie aruncată ideea privind sistemul electoral uninominal, apoi să pedaleze pe faptul că oponenții, aceiași socialiști sau liberal-democrați, au în programul partidului stipulată modificarea sistemului electoral, consideră analistul politic Victor Ciobanu. Ce-i drept, sub forma sistemului electoral mixt, însă dacă PLDM și PSRM în programele lor insistă asupra sistemului mixt – vor avea ei un sistem mixt, în calitate de compromis. Adică, în esență, liberal-democrații și socialiștii au ajuns acum într-o capcană, pledînd împotriva inițiativei de modificare a sistemului electoral. Ei pledează nu doar împotriva ideii atractive pentru electorat de a avea propriii deputați în Parlament, de a avea influență asupra lor și posibilitatea de a-i rechema, dar și împotriva propriilor principii programatice. Astfel că amintindu-i opoziției despre conținutul programelor politice, în esență, ea este constrînsă să accepte un compromis sub forma sistemului electoral mixt”.

Sistemul electoral mixt, de asemenea, comportă un șir de probleme atît politice, cît și organizatorice. Potrivit lui Victor Ciobanu, toate acestea nu au sens fără efectuarea reformei administrativ-teritoriale. Dar conducerea Partidului Democrat are în prezent un singur scop – asigurarea majorității parlamentare în urma alegerilor parlamentare și menținerea puterii, restul e secundar.

Oponenții ideii consolidării pozițiilor actualei conduceri a țării, cel puțin pentru 10 ani înainte, au două căi de a opune rezistență. Prima – parlamentară.

Fracțiunea PDM, după recenta „consolidare” numără 34 de deputați. 24 parlamentari din partea PSRM, 7 deputați comuniști, 9 liberal-democrați plus 13 liberali (Mihai Ghimpu a declarat deja că PL este categoric împotriva sistemului uninominal, iar sistemul mixt, în opinia lui, în Moldova este imposibil de implementat), teoretic, ar putea constitui „majoritatea protestatară” și deveni un „focar de rezistență” față de intenția de a aproba în Parlament proiectul de lege privind modificarea sistemului electoral.

Însă experții nu cred în perspectiva unei asemenea alianțe. Pe rețelele de socializare deja circulă o listă din 53 de deputați, care ar fi gata să voteze pentru „proiectul uninominal”. În această listă figurează deputați PDM, parlamentari independenți, inclusiv „grupul Leancă”, precum și liberal-democrații Liliana Palihovici și Anghel Agache și liberalii Vladimir Cernat și Artur Gutium (anterior, Anatol Șalaru a declarat că acești parlamentari vor părăsi PL și vor intra în noul lui partid).

„Niciuna dintre fracțiunile sau grupele parlamentare, ale căror lideri pledează împotriva trecerii la alegerile în circumscripții uninominale, nu este un organism atît de consolidat încît să funcționeze „instinctul de supraviețuire” și să se poată uni pentru a se opune acestei inițiative”, a declarat pentru Noi.md politologul Victor Josu. Actualul Parlament, în general, și-a pierdut ultimele rămășițe ale legitimității încă acum un an, cînd a numit „guvernul nocturn”, încălcînd Constituția. În esență, el reprezintă o adunătură de oameni cu legitimații de deputat în buzunar. Nu e greu să presupunem că din aceste grupări amorfe va fi lesne de scos voturile lipsă, iar inițiativa privind schimbarea sistemului electoral va fi votată”.

Președintele Partidului Platforma DA Andrei Năstase a anunțat deja că în timpul apropiat, vor fi reluate protestele de amploare împotriva inițiative de schimbare a sistemului electoral și a chemat populația și societatea civilă să se consolideze. Cu un apel spre consolidarea eforturilor a venit și liderul „Partidului Nostru” Renato Usatîi, care le-a propus liderilor opoziției să se așeze la o masă rotundă, deoarece opoziția are nevoie acum de o strategie clară de luptă împotriva acestei inițiative.

Însă experții și în acest caz sînt sceptici. „Desigur, ideea trecerii la sistemul uninominal ar putea servi o perioadă de timp drept catalizator al reluării mișcării de protest, dar în Occident acum există o viziune că trebuie întreprinse toate măsurile necesare pentru a menține puterea în Moldova în actualele mîini – și-a făcut efectul sperietoarea despre „tancurile rusești”. De aceea, sînt convins că partenerii occidentali se vor implica din nou și le vor indica lui Sandu și Năstase locul lor. Așa că dacă protestele vor avea loc, atunci e puțin probabil că vor avea amploarea din 2015 și vor avea vreun efect”, consideră Bogdan Țîrdea.

Victor Ciobanu, de asemenea, nu vede perspective în reluarea și creșterea mișcării de protest: „În primul rînd, după ce protestele în masă din 2015 și 2016 nu au avut vreun rezultat, spiritul protestatar al populației s-a epuizat. În al doilea rînd, liderii opoziției protestatare s-ar putea confrunta cu anumite dificultăți la ambalarea mesajului către popor și construirea logicii protestului. Or, ei, de fapt, pledează împotriva ideii atractive pentru populație de a avea în Parlament deputații săi, de a influența adoptarea deciziilor în organul legislativ și de a avea posibilitatea să recheme parlamentarii, iar democrații vor juca activ, impunînd aceste idei”.

Victor Josu consideră că opoziția protestatară din Moldova nu există, în general: „Există oameni, care au participat la acțiunile de protest acum un an, dar deocamdată, nu se vede că ei ar fi gata să le reia. Tentativele de a organiza proteste împotriva inițiativei de modificare a sistemului electoral vor exista, cel mai probabil, dar eu am mari dubii că poporul va ieși în masă, inclusiv, și din cauza că poporul încă este dezamăgit de lipsa rezultatelor protestelor de anul trecut. Deși protestele în masă sînt un fenomen social, ce nu poate fi prognozat. Pentru mine această chestiune rămîne mereu deschisă”.