|
Soborul Sfîntului Ioan Botezătorul
În fiecare an, pe 20 ianuarie, sărbătorim Soborul Sfîntului Ioan Botezătorul, zi în care îl cinstim pe cel care l-a botezat pe Hristos în Iordan. Sfîntul Ioan Botezatorul s-a născut în cetatea Orini, în familia preotului Zaharia.
Elisabeta, mama sa, era descendentă a seminției lui Aaron. Nașterea prorocului Ioan s-a petrecut cu șase luni înaintea nașterii lui Iisus. Părinții Sf. Ioan Botezătorul, Zaharia si Elisabeta erau rudenii a Fecioarei Maria. La vîrsta de 30 de ani, Ioan Botezătorul a primit chemarea.
Ioan Botezătorul şi Înaintemergătorul Domnului este cel mai mare dintre profeţi, glasul care strigă în pustie "gătiţi calea Domnului", făclia Luminii dumnezeieşti, care stă la graniţa dintre cer şi pămînt şi uneşte Vechiul şi Noul Testament. Trimis de Dumnezeu în deşert să anunţe vestea cea bună a venirii lui Mesia şi să pregătească calea lui Iisus, Ioan îşi împlineşte misiunea botezînd pe Iisus în apele Iordanului. De acum strălucirea lui urma să scadă, iar a Mîntuitorului să crească. Model de înfrînare, de pocăinţă, de curăţire de patimi prin asceză şi rugăciune, iniţiator al vieţii monastice şi a celei pustniceşti, Ioan nu va înceta niciodată să fie cel care găteşte calea ce duce la Hristos.
Ziua Sf. Ioan Botezătorul reprezintă punctul final al sărbătorilor de iarnă. Aceasta e o zi de bucurie. Cine nu se veseleşte în această zi, va fi trist tot anul. Sf. Ioan Botezătorul e patronul pruncilor.
În această zi, femeile se cred mai tari decît bărbaţii lor. În acea zi bărbaţii nu mai au treabă cu ele, lăsîndu-i chiar nemîncaţi, căci aceasta, zic ele, e într-un an o dată. În ziua şi în noaptea de Sf. Ion se organiza o petrecere a nevestelor – Tontoroiul femeilor. Femeile se adunau la o gazdă, unde aduceau alimente şi băutură. După ce mîncau şi beau, cîntau, jucau şi chiuiau toată noaptea. Dimineaţa ieşeau pe drum, unde îi luau pe sus pe bărbaţii ieşiţi întîmplător în calea lor şi-i duceau cu forţa la rîu sau la o apă, ameninţîndu-i că îi aruncă dacă nu se răscumpără, de obicei cu o vadră de vin. Unele femei mergeau prin case şi-i stropeau cu apă pe cei pe care îi întîlneau.
În Bucovina, exista obiceiul "udatului Ionilor". Toți băieții care poartă acest nume sînt duși cu alai prin sat pînă la rîu, unde sînt scăldați și purificați. De asemenea, sărbătoriții dau o petrecere cu lăutari și își pun la poartă un brad împodobit.
- Anunț important pentru cetățenii Republicii Moldova din Rusia
- China va introduce regimul de călătorie fără viză pentru cetățenii mai multor țări
- Valerii Catruc: "Este important să menții o conexiune cu natura. Aceasta este sursa de putere, inspi…
- Moldova și topul celor mai puternice pașapoarte
- Cum comentează Popșoi informațiile privind intenția autorităților de a introduce vize cetățenilor ru…
- Compania DAAC Hermes S.A. a primit Certificatul de credibilitate ca cel mai onest contribuabil ©
- În cel mai rece punct de pe Pământ a fost înregistrat un record de temperatură: ce a indicat termome…
- Câștigătorii concursului anual de fotografie științifică Biker Street
- Pe cei puternici nu-i iubesc — sunt incomozi. Nu pot fi controlați.
- Tehnologia singurătății: de ce noii -waifu-bots- din Japonia amenință adolescenții și viitorul lor.
- Viața Urbană vs Armonia cu Natura
- Atenție! Nu amestecați niciodată aceste 7 fructe!
În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?
- Statut:
- Sat
- Prima atestare:
- 1660
- Populația:
- 2860 locuitori
Negureni este un sat şi comună din raionul Teleneşti. Din componenţa comunei fac parte localităţile Dobruşa, Negureni și Chersac. Localitatea se află la distanța de 28 km de oraşul Teleneşti şi la 83 km de Chișinău. La recensămîntul din anul 2004, populaţia satului constituia 2860 de oameni. Satul Negureni a fost menționat documentar în anul 1660.
Comentarii
(0)