|
Seceta şi foametea din 1946-1947 şi deportările
Războiul a adus pagube enorme gospodăriilor ţărăneşti. Lipsa de unelte agricole, de forţă de tracţiune (rechiziţionată cînd de o armată, cînd de alta), de seminţe, de braţe de muncă au făcut ca volumul producţiei agricole în anii 1944-1945 să fie foarte mic. În anul 1946 au fost foarte puţine precipitaţii atmosferice. Seceta – una din cele mai straşnice – a spulberat ultima speranţă de a mai recolta ceva. Impozitele în natură trebuiau să fie achitate de ţăranii rămaşi unul la unul cu pămîntul împietrit. În urma subnutriţiei îndelungate, a epidemiilor de tifos, de malarie mortalitatea a luat proporţii dezastruoase.
Cauzele erau nu numai de ordin natural, ci şi rezultat al acţiunilor statului sovietic, pe lîngă repercusiunile negative ale războiului şi ale condiţiilor climaterice nefavorabile; o cauză importantă au fost şi planurile exagerate de predare a produselor agricole la stat. Cu preţul jefuirii ţărănimii a fost îndeplinit planul de predare a cerealelor la stat în 1944 şi 1945. Dar în 1946 acest plan s-a dublat. Conducerea de partid şi de stat şi-a demonstrat nedorinţa şi incapacitatea de a soluţiona problemele apărute. Nu a avut curaj politic să informeze organele de stat unionale privind gravitatea situaţiei şi să preîntîmpine declanşarea dezastrului. În anii 1946-1947 a avut loc o foamete groaznică care a răpit circa 200 mii de vieţi omeneşti.
Pentru lichidarea consecinţelor tragice o parte din produsele rechiziţionate au fost întoarse, s-au adus alimente şi seminţe pentru semănatul de toamnă şi de primăvara în anii 1946-1947. Însă acest ajutor n-a fost suficient. În februarie 1947 Moldova a fost vizitată de locţiitorul şefului Guvernului Sovietic A.N. Kosîghin, care a întreprins o serie de măsuri eficiente pentru a ameliora situaţia. Drept urmare, aproape 1,2 mil. de oameni au primit ajutoare materiale. În pofida măsurilor întreprinse mortalitatea era destul de mare, abia la sfîrşitul anului 1947 ea s-a redus la nivelul limitelor naturale.
Plus la aceste nenorociri, în anii 1949-1950 asupra populaţiei s-a abătut şi altă urgie: deportările masive în raioanele îndepărtate ale U.R.S.S. Cei mai buni gospodari şi mai înstăriţi ţărani, circa 35 mii de oameni, au fost ridicaţi și trimiși în Siberia şi în Kazahstan.
Totodată, vă reamintim că informații amănunțite referitoare la Istoria Moldovei în secolul al XX-lea; Moldova în anii Primului Război Mondial; Republica Democratică Moldovenească; Evoluția politică a Basarabiei în perioada dintre cele două războaie mondiale; Moldovenii din stînga Nistrului; Moldova în anii 1941-1944; Constituirea și evoluția politică a R.S.S.M. în anii 1940-1991; Știința și cultura în Republica Moldova pot fi găsite la compartimentul ISTORIA a proiectului moldovenii.md.
- Moscovici: Amatorii de muzică bună vor avea parte de un concert de excepție la Chișinău, pe 14 septe…
- DAAC Hermes: Premiere exclusive la Arena Auto Fest 2024 ©
- Republica Moldova va avea în curînd o misiune diplomatică în Kazahstan
- Cazul Durov, sau de ce cetățenia unică reduce semnificativ riscul persecuției în străinătate
- Cetățenia moldovenească tot mai populară
- Concert de excepție cu Tamara Gverdțiteli la Chișinău pe 14 septembrie!
În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?
- Statut:
- Sat
- Prima atestare:
- 1822
- Populația:
- 327 locuitori
Curtoaia este un sat din cadrul comunei Condrăteşti, raionul Ungheni. Localitatea se află la distanța de 50 km de orașul Ungheni și la 100 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 327 de oameni. Satul Curtoaia a fost menționat documentar în anul 1822.
Comentarii
(0)