![]() |
Tradiții de Sînpetru
An de an, pe 12 iulie, creștinii ortodocși cinstesc sărbătoarea Sfinților Apostoli Petru și Pavel, propovăduitorii învățăturii lui Hristos.
Datorită rolului major pe care acești doi sfinți l-au avut în răspîndirea creștinismului, Biserica a rînduit ca prăznuirea lor să fie precedată de o perioadă de post. Postul este stabilit în funcție de data Paștelui și mai este cunoscut și ca Postul de Sînpetru, deoarece în calendarul popular, Sărbătoarea Sfinților Apostoli Petru și Pavel este cunoscută sub numele de Sînpetru de vară.
Odată cu această mare sărbătoare reînvie o serie de tradiții și obiceiuri.
Astfel, credincioșii merg la biserică și duc mere, colivă, colaci și miere în faguri pentru a fi sfințite. După slujbă le împart de pomană în memoria celor ce s-au înălțat la ceruri. Prin acest obicei sărbătoarea Sfinților Apostoli Petru și Pavel poartă și numele de Moșii de Sînpetru.
De asemenea se mai povestește că în acestă zi de Sînpetru, pe la miezul nopții, cerul se va deschide și Sfîntul Petru ar putea fi zărit pentru o clipă așezat în dreapta Tatălui.
Sînpetru de vară indică și miezul verii agrare, perioada secerișului, deoarece se zice că Sfîntul Petru este patronul agriculturii și răspunzătorul de recolte. Acum este bun prilej pentru gospodari să calce ceapa și usturoiul, pentru a avea roade din belșug.
Sărbătoarea Sfinților Apostoli Petru și Pavel este asociată cu licuricii ce luminează drumurile celor ce rătăcesc prin pădure, deoarece se crede că atunci cînd Sînpetru plesnește din biciul său ies scîntei ce cad și se transformă pe pămînt în licurici.
Pe lîngă tradițiile și obiceiurile enumerate mai sus, în popor se vorbește și despre superstițiile legate de Sînpetru, și anume :
- Pentru a fi ferit de cele rele este bine să se țină în buzunare usturoi și pelin;
- Sfîntul Petru se poate supăra pe cei ce nesocotesc această zi de sărbătoare și poate arunca cu tunete și grindină peste culturi ;
- Nu este bine să se scuture merii înainte de 12 iulie, căci poate cădea cu grindina peste holde ;
- Pentru a nu se înmulți pistruii și petele de pe față să te speli cu apă atunci cînd cîntă cocoșii în miez de noapte ;
- Femeile nu ar trebui sa mănînce mere pînă în această zi, pentru a se feri de boli ;
- Cucii se transformă în șoimi în ziua de Sînpetru și mai revin la forma lor inițială abia în ziua Bunei Vestiri etc.
An de an, pe 12 iulie, creștinii ortodocși cinstesc sărbătoarea Sfinților Apostoli Petru și Pavel, propovăduitorii învățăturii lui Hristos.
Datorită rolului major pe care acești doi sfinți l-au avut în răspîndirea creștinismului, Biserica a rînduit ca prăznuirea lor să fie precedată de o perioadă de post. Postul este stabilit în funcție de data Paștelui și mai este cunoscut și ca Postul de Sînpetru, deoarece în calendarul popular, Sărbătoarea Sfinților Apostoli Petru și Pavel este cunoscută sub numele de Sînpetru de vară.
Odată cu această mare sărbătoare reînvie o serie de tradiții și obiceiuri.
Astfel, credincioșii merg la biserică și duc mere, colivă, colaci și miere în faguri pentru a fi sfințite. După slujbă le împart de pomană în memoria celor ce s-au înălțat la ceruri. Prin acest obicei sărbătoarea Sfinților Apostoli Petru și Pavel poartă și numele de Moșii de Sînpetru.
De asemenea se mai povestește că în acestă zi de Sînpetru, pe la miezul nopții, cerul se va deschide și Sfîntul Petru ar putea fi zărit pentru o clipă așezat în dreapta Tatălui.
Sînpetru de vară indică și miezul verii agrare, perioada secerișului, deoarece se zice că Sfîntul Petru este patronul agriculturii și răspunzătorul de recolte. Acum este bun prilej pentru gospodari să calce ceapa și usturoiul, pentru a avea roade din belșug.
Sărbătoarea Sfinților Apostoli Petru și Pavel este asociată cu licuricii ce luminează drumurile celor ce rătăcesc prin pădure, deoarece se crede că atunci cînd Sînpetru plesnește din biciul său ies scîntei ce cad și se transformă pe pămînt în licurici.
Pe lîngă tradițiile și obiceiurile enumerate mai sus, în popor se vorbește și despre superstițiile legate de Sînpetru, și anume :
- Pentru a fi ferit de cele rele este bine să se țină în buzunare usturoi și pelin;
- Sfîntul Petru se poate supăra pe cei ce nesocotesc această zi de sărbătoare și poate arunca cu tunete și grindină peste culturi ;
- Nu este bine să se scuture merii înainte de 12 iulie, căci poate cădea cu grindina peste holde ;
- Pentru a nu se înmulți pistruii și petele de pe față să te speli cu apă atunci cînd cîntă cocoșii în miez de noapte ;
- Femeile nu ar trebui sa mănînce mere pînă în această zi, pentru a se feri de boli ;
- Cucii se transformă în șoimi în ziua de Sînpetru și mai revin la forma lor inițială abia în ziua Bunei Vestiri etc.
An de an, pe 12 iulie, creștinii ortodocși cinstesc sărbătoarea Sfinților Apostoli Petru și Pavel, propovăduitorii învățăturii lui Hristos.
Datorită rolului major pe care acești doi sfinți l-au avut în răspîndirea creștinismului, Biserica a rînduit ca prăznuirea lor să fie precedată de o perioadă de post. Postul este stabilit în funcție de data Paștelui și mai este cunoscut și ca Postul de Sînpetru, deoarece în calendarul popular, Sărbătoarea Sfinților Apostoli Petru și Pavel este cunoscută sub numele de Sînpetru de vară.
Odată cu această mare sărbătoare reînvie o serie de tradiții și obiceiuri.
Astfel, credincioșii merg la biserică și duc mere, colivă, colaci și miere în faguri pentru a fi sfințite. După slujbă le împart de pomană în memoria celor ce s-au înălțat la ceruri. Prin acest obicei sărbătoarea Sfinților Apostoli Petru și Pavel poartă și numele de Moșii de Sînpetru.
De asemenea se mai povestește că în acestă zi de Sînpetru, pe la miezul nopții, cerul se va deschide și Sfîntul Petru ar putea fi zărit pentru o clipă așezat în dreapta Tatălui.
Sînpetru de vară indică și miezul verii agrare, perioada secerișului, deoarece se zice că Sfîntul Petru este patronul agriculturii și răspunzătorul de recolte. Acum este bun prilej pentru gospodari să calce ceapa și usturoiul, pentru a avea roade din belșug.
Sărbătoarea Sfinților Apostoli Petru și Pavel este asociată cu licuricii ce luminează drumurile celor ce rătăcesc prin pădure, deoarece se crede că atunci cînd Sînpetru plesnește din biciul său ies scîntei ce cad și se transformă pe pămînt în licurici.
Pe lîngă tradițiile și obiceiurile enumerate mai sus, în popor se vorbește și despre superstițiile legate de Sînpetru, și anume :
- Pentru a fi ferit de cele rele este bine să se țină în buzunare usturoi și pelin;
- Sfîntul Petru se poate supăra pe cei ce nesocotesc această zi de sărbătoare și poate arunca cu tunete și grindină peste culturi ;
- Nu este bine să se scuture merii înainte de 12 iulie, căci poate cădea cu grindina peste holde ;
- Pentru a nu se înmulți pistruii și petele de pe față să te speli cu apă atunci cînd cîntă cocoșii în miez de noapte ;
- Femeile nu ar trebui sa mănînce mere pînă în această zi, pentru a se feri de boli ;
- Cucii se transformă în șoimi în ziua de Sînpetru și mai revin la forma lor inițială abia în ziua Bunei Vestiri etc.
Cum comentează Popșoi informațiile privind intenția autorităților de a introduce vize cetățenilor ru…
Compania DAAC Hermes S.A. a primit Certificatul de credibilitate ca cel mai onest contribuabil ©
Deputați din Parlamentul Republicii Moldova în vizită la SA Viorica Cosmetic: "Avem cu ce ne mîndri"…
China va introduce regimul de călătorie fără viză pentru cetățenii mai multor țări
Cu ce anunț vine ASP pentru moldovenii aflați în Israel și Rusia
Cazul moldovenilor blocați în Grecia: Cu ce precizări vine Ministerul de Externe de la Chișinău
- Marcus Cato, senator roman, a învățat limba greacă la vârsta de 80 de ani
- Femeile misterioase moire care au construit megaliții din Portugalia (+Foto)
- Suta de Movile - un monument natural unic pe teritoriul Moldovei (+Foto)
- Eco-Plantația Viopark: Inima Verde a Cosmeticelor Viorica
- Meteoritul din Sahara s-a dovedit a fi un fragment din scoarța unei protoplanete
- Dacă copiii își vor pierde legătura cu natura, nu vor lupta pentru ea
În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?
- Statut:
- Sat
- Prima atestare:
- 1604
- Populația:
- 611 locuitori
Cogîlniceni este un sat şi comună din raionul Rezina. Satul are o suprafaţă de circa 0.79 kilometri pătraţi, cu un perimetru de 4.27 km. Cogîlniceni este unicul sat din comuna cu acelaşi nume. Satul Cogîlniceni este aşezat pe partea stîngă a rîuleţului Cogîlnic, de unde vine şi numele localităţii. Cogîlniceni este situat la o distanţă de 25 km de oraşul Rerzina şi la 73 km de Chișinău.
Comentarii
(0)