We are Moldovan!

Main page » The list of forums » » Concurs „Moldova - istorie, limbă şi civilizație milenară”

Topic discussion

Statistics topic

Concurs „Moldova - istorie, limbă şi civilizație milenară”

am o intrebare la acest concurs...

Pentru a participa e nevoie de scris cite un text la tote cele 6 sub teme? sau e destul sa scrii doar la o tema???

Author	sergiu1504
Last message	by admin
Views	7425
Messages	9
Created date	28 May 12 \| 15:02

#1	admin	0 Votes Terribly Poorly Normally Good Fine Reply	26 March 2013 \| 10:17
	В виду отсутствие достойных материалов конкурс "Гимн проекта" закрывается! Din cauza lipsei de materiale decente, concursului Imnul proiectul este închis!

#2	sus	0 Votes Terribly Poorly Normally Good Fine Reply	31 August 2012 \| 11:58
	#3nataliaboroda ...am vrut s'arat doar cuvintu comun adica cu+mu+n, cu cu ii clar +mu as spune ca' multi+n adica noi...,pot gresi, pot nu,dar una'i drept ,ca cuvintili au provenenta di dimult si nus nascositi la nimereala...eu cred ca aceias limba rusa ,nu'i mai putin "latina" ca restu limbi,я,ты,вы,видеть,мне,солнце si mai multe...daca luam cuvintu (or)as,г(ор)од,g(ar)d,заб(ор),sint cuvinte vechi,insasi pe mine ma intriga ist fapt si caut raspunsuri,de unde ce,si de ce,mai ales cum?....putem vide ca exeplu j(v)ie,j(v)ita,j(v)ita,j(v)in,(жи)знь,jer,iaras intrebari...viata,ata,ita,pe urma alegoria,"viata legata cu ata",atit de multe si ma ghindesc, latina'i oare, cu atitea legaturi de la o radacina chiar moldoveneasca:)))))...oari moldovenii di pestera au nascosit estea lucruri,:)))atunsi io's moldovan di pestera,sel putin ii mai eftin sa traesti acolo:)))) si'ii mai distept di cit romin cu ghindire bolnava...eu socot ca nu se ocupa cu studierea adevarata a limbii,ser ocupa cu aranjarea aceias limbi sub reguli chiar italiene....sel care nu face nimic, copie si lupta pentru exclusivitatea copiei lui...cred ca orijinalul ii mai pretios..."amicus plato,sed magis amica veritas"....se poate de discutat si asupra cuvintului verita,вера,sel mai interesant v+era,era,adica o fost la trecut moldovinesc...parca nu-s obsedat de "moldovinesc",doar este lojica?,ori nu?.... :)))))))) Read more

#3	Inny	0 Votes Terribly Poorly Normally Good Fine Reply	24 August 2012 \| 18:33
	принимаю участие в конкурсе, но работы до сих пор не утверждены...

#4	admin	0 Votes Terribly Poorly Normally Good Fine Reply	24 July 2012 \| 15:27
	#5 Ne cerem iertare si va rugam sa faciti cunostinta cu noii termeni de desfasurare ale concursurilor: "Imnul proiectului", „Moldova - istorie, limbă şi civilizație milenară”.

#5	DST	0 Votes Terribly Poorly Normally Good Fine Reply	18 July 2012 \| 23:46
	Scuzati, dar cind v-a incepe concursul? Pe pagina concursului scrie " În perioada 15.07.2012 – 29.08.2012 orice utilizator înregistrat pe moldovenii.md va putea vota pentru toate operele (1) o dată la fiecare 24 ore (mai mulți prieteni mai multe șanse de cîștig) "

#6	DST	0 Votes Terribly Poorly Normally Good Fine Reply	17 June 2012 \| 11:28

#7	DST	1 Votes Terribly Poorly Normally Good Fine Reply	17 June 2012 \| 0:56
	cînd v-au fi aprobate lucrările și perioada de votare ? dupa cum am inteles punctul 7, din regulament nu se respecta " În perioada 29.05.2012 – 29.08.2012 orice utilizator înregistrat pe moldovenii.md va putea vota pentru toate operele (1) o dată la fiecare 24 ore (mai mulți prieteni mai multe șanse de cîștig). "

#8	nataliaboroda	0 Votes Terribly Poorly Normally Good Fine Reply	31 May 2012 \| 15:01
	De "origine geto-daca" sunt considerate circa 160-170 de cuvinte ale limbii romane. Etimologia lor nu este insa explicata. Conventional, "geto-daca" este considerata o limba indo-europeana din grupa *satem. Ea se inrudeste, astfel, cu limba tracilor, cu cea a ilirilor, cu limba vechilor locuitori baltici si cu idiomurile slave; mai mult, cu limba iraniano-persana si cu cea iraniano-scitica, precum si cu sanscrita.Cuvinte de origine geto-daca: aprig, barza, balta, brad, branza, brau, Carpati, catun, caciula, codru, copil, gard, mal, mazare, mos, parau, prunc, strugure, vatra, numele apelor importante. Inceputul romanizarii corespunde contactelor dintre geto-daci si romani si consta in familiarizarea acestora cu elementele civilizatiei romane. Predomina imprumuturile din creatia materiala si spirituala romana, reflectate in arhitectura, armament, ceramica, obiecte de podoaba, monede, ritualuri si mod de viata. Intr-o prima etapa, aspecte materiale romane patrund in Dacia pe o cale neoficiala, in general pasnica. Alte obiecte de provenienta romana sunt preluate de localnici si pe cale violenta. Colonizarea* masiva a Daciei, *multimea militarilor, aparitia si dezvoltarea oraselor* sunt aspecte hotaratoare pentru romanizare. Afirmarea oraselor dovedeste cresterea numarului de cetateni romani. Dinspre orase, elementele civilizatorii ale confortului urban migreaza spre lumea rurala. Numeroasele trupe cantonate in Dacia sunt un focar de romanizare si indeplinesc o actiune similara celei datorate colonistilor. Militarii activi si veteranii care se stabileau in Dacia erau propagatori ai civilizatiei romane. Prin functiile municipale si administrative pe care le exercitau, prin pozitia si prestigiul de care se bucurau, veteranii au transmis, pana in indepartate asezari rurale, modul de viata roman si au imprastiat samanta roditoare a limbii latine. Retragerea armatei si a administratiei romane din Dacia in vremea imparatului Aurelian (271- 275), a constituit un eveniment cu implicatii deosebite, provocand unele modificari de ordin economic, demografic si social-politic. S-a desfasurat cea de-a treia faza a procesului de romanizare, in conditiile marilor migratii. Teritoriul fostei provincii a continuat sa fie locuit si dupa anul 275 de o numeroasa populatie - puternic romanizata - daco-romanii si colonistii adusi in timpul administratiei romane. Intensitatea si puternicul impact al romanizarii asupra autohtonilor au asigurat caracterul ireversibil al acestui proces. Continuitatea populatiei este atestata si de permanentele legaturi cu romanitatea sud-dunareana. Relatiile autohtonilor de la nordul Dunarii de Jos cu lumea romana si romano-bizantina au fost atat de intense, incat nu au putut fi intrerupte nici de marile migratii. Aceste legaturi au fost stimulate de mentinerea stapanirii romane in Dobrogea pana la inceputul sec. al VII-lea si de reinstaurarea partiala si vremelnica a administratiei Imperiului la nord de Dunare in timpul imparatilor Constantin cel Mare (306 - 337) si Justinian (527 - 565). Romanitatea este elementul esential al identitatii lingvistice si culturale a poporului roman. Asemenea altor popoare ale Europei - italieni, francezi, spanioli, portughezi - romanii vorbesc o limba romanica, formata pe baza latinei vorbite in Imperiul Roman. Procesul de romanizare lingvistica si culturala din secolele II-III d.Hr., cand o mare parte a teritoriului Romaniei de azi era cuprins in provinciile romane Moesia si Dacia, a avut o mare intensitate, astfel ca limba latina a patruns foarte repede nu numai in zonele urbane, ci si la sate, in viata comunitatilor de agricultori si de pastori care ocupau cea mai mare parte a teritoriului. Constituirea la nordul Dunarii, cu precadere incepand din secolul al VIII-lea si in cursul celui urmator, a unei civilizatii specifice, ilustreaza incheierea indelungatului si complexului proces istoric, etno-lingvistic si cultural de formare a poporului roman. El oglindeste, in planul culturii materiale si al vietii spirituale, cristalizarea unei civilizatii originale proprii populatiei romanesti, ale carei puternice radacini daco-romane ii evidentiaza pe deplin vechimea si caracterul specific. Transformarea limbii latine, vorbita in provinciile orientale ale Imperiului, in limba romana, a fost de asemenea, un proces complex si indelungat, desfasurat concomitent si in directa legatura cu cel etnic. Un mic numar de cuvinte (circa 160) din limba traco-daca s-au transmis, formand substratul limbii romane. Este interesant insa de observat ca multe dintre aceste cuvinte desemneaza elemente fundamentale ale civilizatiei - de exemplu vatra, copil, mos, a mosteni - dar se declina sau se conjuga aidoma cuvintelor de origine latina: branza ca osanza, a mosteni ca a fi, mosie ca si campie. Gramatica latina reprezinta structura fundamentala a limbii romane: declinam si conjugam ca in latina, alcatuim propozitii si fraze in felul in care o faceau vorbitorii de limba latina. Aproximativ 80% din fondul principal de cuvinte al limbii romane, inclusiv vocabularul crestin de baza, provin din latina vorbita. Read more

#9	admin	0 Votes Terribly Poorly Normally Good Fine Reply	29 May 2012 \| 9:29
	La concursul „Moldova - istorie, limbă şi civilizație milenară” puteti alege si numai cite o subtema pentru eseu sau toate 6 din cele propuse: Lingvistică a. Statutul limbii geto-dacilor în contextul limbilor indo-europene. b. Glotonimul limba moldovenescă în izvoarele medievale şi moderne. c. Limba moldovenească sau limba romană: între adevăr istoric şi speculaţii politice. Istorie a. Statutul spaţiului moldovenesc în cadrul civilizaţiei Cucuteni-Tripolie. b. De ce nu suntem romani? c. Impactul politic, social-economic şi cultural al evenimentelor din 1775, 1812 şi 1859 asupra destinului moldovenilor şi statalităţii moldoveneşti.

Settlements of Moldova and Diaspora

Settlements search :

Ştefăneşti

Statut:: Sat
Prima atestare:: 1836
Populația:: 2224 locuitori

Ştefăneşti este un sat şi comună din raionul Floreşti. Din componenţa comunei fac parte localităţile Prodăneştii Vechi și Ştefăneşti. Localitatea se află la distanța de 38 km de orașul Florești și la 106 km de Chișinău. La recensămîntul din anul 2004, populaţia satului constituia 2224 de oameni. Satul Ștefănești a fost menționat documentar în anul 1836.