Când se juca Elisa Müller...
Pe genunchii-mi te-am purtat.
Ţi-am privit în faţă,
Ochii-mi ochii-ţi a cătat,
Gura-mi, buza-ţi creaţă
Şi m-am pus pe sărutat.
Cine mă învaţă?
Ca o mamă blând şi lin
Ce-un copil răsfaţă,
Mângâiat-ai fruntea mea
Şi m-ai strâns în braţă.
Ah, cât te iubesc de mult!
Cine mă învaţă?
Eu mă duc, te părăsesc
Nu mă privi şuler,
La spectacol mă pornesc,
Stăi să-mi văd de guler.
În teatru românesc
Azi e Elisa Müler.
Un copil netrebnic sunt
Spune-mi-o apăsată.
Mi-ai legat acest cuvânt
De viaţa-mi toată,
Mi l-ai dat roşind, plângând
Când ai fost ciudată.
Ah, surâde-mi înc-un pic
Şi nu-mi fi ursuză.
Căci cu degetul cel mic
Te ating pe buză.
Şi şopteşte-mi un nimic
Nimeni să n-auză.
Astăzi e duminecă.
Pac! şi una bună.
Eu te las şi bine că
Mi te las nebună...
Trage-te de mânecă...
Ce ştii de-i minciună.
Nici nu ştii, o, turturea,
Ce-mi auz de-a bine.
Tu gândeşti cine ştii ce
Şi te uiţi la mine.
Ah, iubită mititea,
Cum te-ador pe tine!
Un nimic, un cuvinţel,
Spus după perdeauă,
E o piatră de inel,
E a nopţii neauă,
Arde-atât, încât cu el
Aş aprinde-o steauă.
Ş-apoi taci ca nu cumva
Să audă-o floare
C-ai şoptit aşa ceva:
Din ascunzătoare
S-ar roşi mai, mai aşa
Cum o oarecare.
Cum te uiţi aşa, năuc,
Şi-n gândiri te-nsinguri,
Eşti tu ziua lângă nuc,
Eşti tu noaptea-n crânguri,
Să te iau şi să te duc,
Să fim numai singuri.
Ş-atunci n-om vorbi defel:
Vorba este pleavă.
Când se iubesc doi astfel
Inimă bolnavă
Atunci tac, tac cuminţel,
Noaptea în dumbravă.
În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?
- Statut:
- Sat
- Prima atestare:
- 1899
- Populația:
- 258 locuitori
Cepăria este un sat din cadrul comunei Șumna, raionul Rîşcani. Localitatea se află la distanța de 12 km de orașul Rîșcani și la 170 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 258 de locuitori. Satul Cepăria a fost întemeiat în anul 1899.