Foto: crestinortodox.ro

Biserica Sfîntul Procopie, din localitatea Badeuți, județul Suceava, este una dintre bisericile ctitorite de Ștefan cel Mare și Sfînt. Locașul de rugăciune din Badeuți, astăzi ruinat, a fost zidit în anul 1487, pe teritoriul actual al localității Milișăuți.

Pisania bisericii consemnează următoarele: „În anul 6989 (1481), luna iulie, 8, în ziua Sfîntului Mare Mucenic Procopie, Io Ştefan voievod, din mila lui Dumnezeu domn al ţării Moldovei fiul lui Bogdan voievod, şi cu prea iubitul săi fiu Alexandru, a făcut război la Rîmnic cu Basarab voievod cel Tînăr, domn al Ţării Romîneşti, poreclit Ţapaluş. Şi a ajutat Dumnezeu pe Ştefan voievod şi a biruit pe Basarab voievod; şi a fost pieire (cădere) foarte mare printre Basarabi. De aceea Ştefan voievod a binevoit, cu a sa bunăvoinţă şi cu gînd bun, a zidi casa acesta întru numele Sfîntului Mare Mucenic Procopie, în anul 6995 (1487); şi s-a început în luna iunie, 8; şi s-a sfîrşit în acelaşi an, în luna noiembrie, 13."

Cronicarul moldovean Grigore Ureche în Letopisețul său afirmă despre lupta de la Rîmnicu Sărat, cu Basarab cel Tînăr (Țepeluș), din 1481 că s-ar fi "arătat lui Ștefan vodă Sfîntul Mucenicu Procopie, umblîndu deasupra războiului călare și într-armatu ca un viteazu, fiindu într-ajutoriu lui Ștefan vodă și dîndu vîlhvă oștii sale. Ci ieste de a-l și crederea acestu cuvîntu, că, daca s-au întorsu Ștefan vodă cu toată oastea sa, cu mare pohfală, ca un biruitoriu, la scaunul său, la Suceava, au zidit biserică pre numele Sfîntului Mucenicu Procopie, la satu la Badeuți, unde trăiește și pînă astăzi".

Pisania vechii biserici a fost păstrată la biserica de lemn din cimitirul satului, iar astăzi se află la Muzeul din Rădăuţi.

Faţadele bisericii erau din piatră făţuită sau cioplită, blocurile de piatră fiind legate cu un mortar alb. Zidurile edificiului erau susţinute de şase contraforturi înalte de cărămidă. Lăcaşul de cult avea abside semicirculare la interior şi pentagonale în exterior, acestea fiind străpunse de cîte o fereastră. Deasupra naosului se afla o turlă. Absidele şi turla erau împodobite cu arcade oarbe, avînd deasupra lor un rînd de ocniţe. Sub cornişă erau amplasate plăci şi discuri ceramice policrom glazurate (în verde, galben şi brun).

În interior, biserica era tradițional împărţită în trei încăperi: pronaos, naos şi altar. Intrarea se făcea pe uşă cu ancadrament gotic, aflată pe latura de sud a pronaosului. Pronaosul avea formă pătrată, fiind luminat prin două ferestre (una pe peretele nordic şi cealaltă pe peretele vestic). Deasupra pronaosului se afla o boltă semicilindrică. Naosul avea la partea superioară o turlă cu 16 feţe.

Lăcaşul de cult a fost zugrăvit în frescă atît în interior, cît şi pe exterior. Picturile din interior au fost curăţate în 1887, relevîndu-se picturi de o deosebită valoare artistică. Se remarcau martiriul Sfîntului Procopie (în pronaos) , Adormirea Maicii Domnului şi tabloul votiv (în naos) şi şirul episcopilor (în altar). În tabloul votiv din naos, ctitorul (Ştefan cel Mare) era reprezentat alături de familia sa şi împreună cu Sfîntul Mucenic Procopie, prezentînd ctitoria lui Hristos. Voievodul purta barbă.

În curtea bisericii se afla o clopotniţă de tip zvoniţă, formată dintr-un perete din stîlpi de zid între care atîrnau clopotele.

Biserica "Sf. Procopie" din Bădeuți a fost distrusă în mare parte de un obuz al armatei austro-ungare în anul 1917, în timpul primului război mondial. După primul război mondial, sătenii din Bădeuți au construit o altă biserică, care a păstrat hramul Sf. M. Mc. Procopie.

În perioada 1986-1987 s-au efectuat o serie de cercetări arheologice în locul unde s-a aflat pridvorul bisericii, fiind descoperite obiecte importante de patrimoniu.