Călătorie la sud ‒ de la Zaim pînă la Palanca
Continuăm călătoriile noastre prin sudul Moldovei. De această dată traseul nostru va trece de-a lungul cursului inferior al rîului Nistru, prin cîmpia Nistrului inferior, pe care sînt situate două raioane: Căuşeni și Ștefan Vodă și municipiul Bender. Despre Atracţiile turistice ale Benderului v-am relatat ceva mai devreme, iar în publicaţia despre rîului Botna am trasat cîteva puncte-cheie ale itinerarului descris, despre care vă vom povesti mai multe în acest articol.
Am început călătoria noastră din satul Zaim, situat pe rîul Botna, la 7 km de centrul raional Căușeni. Este un sat destul de mare (4657 de locuitori, atestaţi în anul 2004), populat preponderent de moldoveni, alte naționalități, fiind reprezentate într-un număr nesemnificativ. Satul este cunoscut, în primul rînd, prin faptul că aici în anii 1893-1897 a locuit și a activat marele poet și om de cultură Alexei Mateevici. În prezent, casa în care a locuit, este muzeu şi-i poartă numele. Aceasta casă este situată chiar vizavi de biserica, la care Alex Mateevici a fost preot. Am vizitat cu mare interes acest muzeu, care este menţinut într-o stare ideală, inclusiv curtea și încăperile interioare. Expoziția muzeului este foarte bogată și variată, unele dintre exponatele acestuia le veţi putea vedea pe fotografiile noastre. Trebuie să vă spunem că în satul Zaim mai există un muzeu, dedicat oamenilor minunați din sudul Republicii Moldova, care au contribuit la dezvoltarea și păstrarea patrimoniului cultural-național. Din păcate, nu am vizitat acest muzeu, dar sperăm, în timp, să putem umple acest gol.
Odată ce am lăsat în urmă Zaimul, ne-am îndreptat de-a lungul rîului Botna spre oraşul Căușeni, care este situat, de asemenea, pe acest rîu. Aşezarea de la intersecția Valului lui Traian de Sus și a rîului Botna a existat din timpuri străvechi (din sec. IX-X), a avut o mare importanță strategică și după părerea mai multor cercetători a servit drept gaură a cheii „castelului Dunării”, care deschide ușa, ce duce spre Balcani. Aici nu mai tîrziu de secolul al XVI-lea a existat Cetatea Guşa sau Gussein, distrusă la sfîrșitul secolului al XVI-lea. În secolul al XVIII-lea a fost construit palatul, care-i servea hanului de Crimeea drept reşedinţă. Acest palat a fost ars în timpul războiului ruso-turc din anul 1806. În anul 1789 aici era sediul central al comandantului armatei ruse, a cneazului Potemkin Tavriceski.
Localitatea Căușeni încă din secolul al XIX-lea a devenit o gară importantă a căii ferate Bender-Reni (anterior Bender-Galați). Anul oficial al înfiinţării localităţii este ‒ 1455, iar din anul 1949 localitatea Căușeni a devenit centru administrativ al raionului, statutul de oraş l-a primit în anul 1965. Populația orașului constituie 19900 de persoane (2010). Atracţia turistică cea mai importantă a or. Căuşeni este biserica veche cu hramul Adormirii Maicii Domnului. Data exactă a înființări ei nu este cunoscută, însă după părerea mai multor cercetători, datează din secolele XV-XVII. Biserica este unică şi conform mai multor parametri nu există vreo biserică analoagă în Republica Moldova. În primul rînd, ea este adîncită în sol, adică, e o clădire cu demisol. Există o legendă conform căreia deoarece biserica s-a construit în timpul dominaţiei turcești, aceasta nu putea fi mai înaltă decît călărețul pe cal, de aceea din afară biserica pare scundă. Ca formă este un dreptunghi alungit, care are colțurile ușor rotunjite și ferestre mici. Sistemul de protecție al bisericii împotriva cutremurelor este unic: prin amortizoarele originale – grinzile din lemn, fixate cu trei caneluri orizontale în orificiile orizontale ale pereților pe tot perimetrul clădirii. Însă ceea ce face ca biserica să fie cu adevărat inconfundabilă sînt frescele ei interioare, care în ciuda vîrstei lor, uimesc ca întotdeauna prin frumusețea și pitorescul lor. Este posibil ca în trecut să fi fost pictaţi şi pereţii exteriori, însă în prezent urmele picturilor nu s-au păstrat deloc. Ultima oară biserica a fost reconstruită în anii 1763-1767, păstrîndu-se în aceeaşi formă pînă în zilele noastre.
În afară de această biserică veche, în oraș există altele două: a Sfinţilor Apostoli Petru și Pavel și a Sfinților Împărați Constantin și Elena. Animă foarte mult peisajul rîul Botna, care curge prin oraş. Peste el au fost construite mai multe poduri pitorești. Tot în preajma rîului a fost plantat şi parcul orăşenesc. În oraș sînt multe monumente, printre care vom numi monumentele ridicate în cinstea lui: Mihai Eminescu, Dimitrie Cantemir, Alexei Mateevici, Ion Creangă și altor scriitori, precum şi monumentul căuşenenilor căzuţi în cel de-al Doilea Război Mondial cu Focul Veşnic și un havuz.
După ce am ieşit din Căuşeni, am mers prin pitorescul sat ucrainean Griorievca, iar apoi am vizitat mănăstirea mare şi frumoasă a Sfintelor Marta și Maria, situată în apropierea satului Hagimus. Biserica principală a mănăstirii nu este încă finalizată, se mai execută lucrări de finisare, teritoriul din jurul bisericii însă este deja complet înnobilat și bine îngrijit. În adîncul mănăstirii este situată o biserică micuţă şi foarte frumoasă din lemn, darul Mănăstirii Putna, pe care o veţi putea vedea, de asemenea, pe fotografiile noastre.
După ce am plecat de la Mănăstirea Marta și Maria, ne-am continuat drumul prin apropiere de coasta Nistrului și în curînd am intrat în raionul Ştefan Vodă (pînă în anul 1990 ‒ Suvorov). Aici am mers prin mai multe sate pitorești de coastă: Crocmaz, Olăneşti, Tudora. Prin satul Crocmaz, situat pe un deal, de pe care se deschide panorama vederii spre Nistru am mers pe o porţiune de drum pietruită, foarte veche, care, în ciuda vîrstei este într-o stare foarte bună. Iar în apropiere de satul Tudora am fost uimiţi de imensele livezi de piersici și nu ne-am putut abţine să nu savurăm din ele, luînudu-le direct din copaci şi asta pentru că dacă cumpărătorul doreşte, are posibilitatea să aleagă fructele şi să le culeagă personal sau să cumpere din acelea deja culese.
Apoi, ne-am oprit în satul Purcari, despre care v-am vorbit deja în una din publicațiile noastre. Cu toate acestea, vom plasa aici cîteva fotografii ale vestitului conac Purcari și a Fabricii de vinuri cu renume mondial. Apropo, beciul Fabricii Purcari este cel mai vechi din Republica Moldova. Cu Vinăria Purcari se încheie renumitul traseu al vinului, care trece prin cele mai vechi și mai mari centre viticole ale republicii. Acest itinerar le este cunoscut multor turiști din întreaga lume.
Nu am putut să nu trecem şi prin centrul raional Ștefan Vodă, deși nu ne-am reţinut prea mult. Este un oraș nu foarte mare, multinaţional, cu o populație de aproximativ 8.000 de persoane. Ne-am plimbat pe strada centrală a orașului și prin piaţa principală, am intrat şi prin confortabilul şi umbrosul parc orăşenesc. Orașul ni s-a părut comod, liniştit şi un pic somnoros, nu am observat pe străzile lui vreo înviorare deosebită.
Călătoria noastră se apropie de sfîrșit, iar noi intrăm în cel mai estic punct al Moldovei ‒ satul Palanca de la frontiera moldo-ucraineană. Anume prin Palanca duce cel mai scurt drum spre zonele de odihnă ale Mării Negre, populare în Moldova, precum și spre Belgorod-Dnestrovsk cu cunoscuta Cetate Ackerman de pe malul limanului Nistrului din regiunea Odesa, Ucraina.
Satul Palanca este destul de mic, populaţia e multinaţională: moldoveni și ucraineni. Satul este cunoscut şi prin faptul că de-a lungul lui trece porţiunea de drum (7 km), care leagă partea de sud și de nord a regiunii Odesa.
Această parte a drumului a fost transmisă Ucrainei, în schimbul unei porţiuni de mal a Dunării din satul Giurgiulești, raionul Cahul. Dar despre aceasta vă vom povesti după călătoria noastră viitoare de la sud. Încheiem aici publicația noastră succintă și vă prezentăm ca de obicei un album foto nu foarte mare.
În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?
- Statut:
- Sat
- Prima atestare:
- 1850
- Populația:
- 1789 locuitori
Plop-Ştiubei este un sat şi comună din raionul Căuşeni. Plop-Ştiubei este unicul sat din comuna cu acelaşi nume. Localitatea se află la distanța de 12 km de orașul Căușeni și la 84 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 1789 de oameni. Satul Plop-Ştiubei a fost menționat documentar în anul 1850.