01 august 2011, 17:55 views 26960
Materiale din compartiment: Galeria foto |

Salon de expoziţie, ospitalitate şi ritualuri – „casa mare” la moldoveni

Casa mareCălători străini, unii cercetători pe parcursul ultimilor două secole au apreciat fragmentar „Casa mare” la moldoveni drept una festivă, decorată cu obiecte confecţionate manual.

Cercetarea modului de trai şi a locuinţei populare a moldovenilor ne permite să tragem nişte concluzii. În primul rînd, că acest popor de cînd a învăţat să-şi ridice locuinţe, întotdeauna avea grijă să-şi organizeze un colţ curat şi împodobit pentru anumite sărbători şi ocazii. Inclusiv în secolele trecute, cînd casa era compusă din 2 camere, o tindă şi o cămară pentru păstrarea produselor, camera mai mare cu 2 ferestre, neîncălzită era „Casa mare”, în care cei ai casei nu locuiau. „Casa mare” în ultimii ani şi-a mărit proporţiile în dependenţă de mărimea caselor noi construite. Astăzi în Moldova predomină în ogradă 2 case: o casă mare cu multe camere îmbrăcată, amenajată cu de toate iar alături o casă mai mică, deseori  cu forma dreptunghiulară, care are mai multe funcţii practice: este destinată pregătirii de bucate, pentru lucru ş. a.

Casa cu multe camere are o altă specializare funcţională: de sufragerie, dormitor al părinţilor, dormitor al copiilor, odaie de lucru, anticameră şi „Casa mare” de proporţii mai mari şi denumită astăzi şi „salon”, „zal”. De fapt, ea continuă unele funcţii ale „casei mari” ale locuinţelor din trecut. Astăzi veţi întîlni locuinţe la ţară şi cu 2 saloane, unde unul e pentru primirea oaspeţilor, altul pentru petrecerea ritualurilor.

Casa mare la moldoveni este o încăpere deosebită prin felul de împodobire cu obiecte lucrate manual, unde fiecare îşi are locul său, care formează un ansamblu bine chibzuit, îmbinat din covoare, lăicere, prosoape, obiecte din lemn şi ceramică, mobilier ş. m. a. Deosebim cîteva secvenţe în decorul casei mari. Un rol deosebit îl joacă peretele „orb” din centru fără ferestre, înfrumuseţat cu un covor mare, în faţă un oslon cu spetează acoperit cu lăicer vrîstat, apoi în faţă o masă mare cioplită manual de meşteri, acoperită cu o faţă de masă împodobită cu horboţică.

În colţul de la răsărit al Casei mari se află colţul sacru cu icoane acoperite cu ştergare frumoase, spre care trecerea trebuie să fie liberă ca cei ai casei să aibă posibilitatea să se roage.

Lîngă alt perete acoperit tot cu covor de-a lungul se află lada de zestre sau un pat pe care sînt aşezate frumos ţesături manuale de tot felul, ţoluri, păretare, lăicere, covoare, iorgane, perne brodate ş. m. a., care formează zestrea copiilor, îndeosebi a fetelor. Ţesăturile albe-feţe de masă, prosoape, ştergare etc. sînt aşezate într-un sunduc de albituri special pentru aceste obiecte sau în dulap. Evident, astăzi multe s-au schimbat, dar în esenţă, casa mare e locul de păstrare, de demonstrare a talentului, a hărniciei, a gustului estetic al femeilor.

Astfel „casa mare” prezintă o carte de vizită a familiei, îndeosebi a gospodinei.

Casa mare pentru moldoveni este acel loc sacru, unde se păstrează cele mai preţioase obiecte realizate manual, unde uşile se deschid la sărbători, unde este curăţenie şi ordine exemplară şi un întreg ansamblu de obiecte de artă îmbinate cu gust.

O altă funcţie importantă a Casei mari este primirea oaspeţilor în ea, îndeosebi la sărbătorile mari la Crăciun, Paşte, Hramul satului ş. a.

Totodată cea mai importantă funcţie a Casei mari este cea de desfăşurare a celor mai semnificative ceremonii din viaţa omului, legate de naşterea, căsătoria şi decesul lui. După tradiţie în Casa mare se face „logodna” a doi tineri, „se primeşte răspunsul” de nuntă, se primesc noile rude ale socrilor, nunilor, care pun la cale organizarea nunţii. Cîndva şi nunţile se petreceau în casa mare, fiindcă se invitau cei mai apropiaţi.

În casa mare se organiza şi cumătria unui prunc, cu nănaşi, cumătri, cu toate obiceiurile acestei sărbători.

De fapt, casa mare serveşte omului la bucurii şi necazuri, în ea se cîntă, se roagă şi se plînge. Ultima cale a omului – ultimul drum e făcut tot din „casa mare”, unde se află pînă la a treia zi. La plecarea lui rolul sacru îl are pragul casei mari, care este acoperit cu un lăicer şi trecut sicriul peste el, atingîndu-l încet de prag. Pentru a scoate din „casa mare” toate lacrimile, urmele celui decedat, se recurge îndată la măturatul camerei pentru a scoate durerea din casă, apoi se închide uşa.

În trecut casa mare avea şi funcţia de păstrare a unor produse pentru iarnă (brînză, magiunuri, carne afumată, etc.). Astăzi în Moldova s-au petrecut multe transformări în construcţia locuinţei inclusiv unele funcţii ale Casei mari sînt preluate de alte odăi (primirea oaspeţilor, păstrarea produselor, organizarea unor ceremonii mari etc.). În „Casa mare” rămîn să fie realizate numai acelea ce ţin de familie cu un număr mediu de participanţi. În final, ţinem să menţionăm, că în mediul rural nu există gospodărie, casă ţărănească fără „casă mare”, care-i un colţ sacru şi ritualic al familiei, care este deschis cu multă ospitalitate oamenilor dragi.

În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?

Localitățile Republicii Moldova
Statut:
Sat
Prima atestare:
1466
Populaţia:
781 locuitori

Horodişte este un sat şi comună din raionul Rezina. Satul are o suprafaţă de circa 1.40 kilometri pătraţi, cu un perimetru de 6.31 km. Din componenţa comunei fac parte localităţile Slobozia-Horoişte şi Horodişte. Satul Horodişte este situat la o distanţă de 36 km de oraşul Rezina şi la 85 km de Chișinău.

Biblioteca
Biblioteca electronică a site-ului www. moldovenii.md conţine cărţi, documente, materiale audio şi video, privind istoria și cultura.