Pentru Moldova împletitul din paie a avut un caracter îngust comparativ cu alte meşteşuguri chiar dacă această artă nu cere instalaţii şi condiţii speciale. Evident, aceasta este dependentă de situația în care la noi în țară cultivarea cerealelor nu este ramura de bază a agriculturii. Împletitul din paie este un lucru, care cere multă răbdare şi îndemînare la confecţionarea obiectelor. Ca materie primă au servit mai mult paiele de grîu, fiindcă au o culoare aurie deschisă. Paiele de secară în secolele trecute au servit ca material pentru acoperirea caselor şi acareturilor gospodăreşti, se ştiau multe metode tehnico-decorative de formare a acoperişului ecologic, dar nu au rămas descrieri şi mărturii ale acestei practici.

E greu de spus cu precizie care este perioada apariţiei împletirii piesei vestimentare − a pălăriilor. Însă e ştiut că utilizarea paielor a avut o largă răspîndire şi în epoca feudală. La muzeul istorico-etnografic din s. Ţaul (r-nul Donduşeni) se află un obiect unic − mărturie a trecutului − un vas mare ca un poloboc, cu diametrul de 0,7 x 1 m, în care se păstra grîul, confecţionat numai din paie prin metoda legării de şuviţe din mai multe fire de paie.

După cum afirmă unul din cei mai vestiţi meşteri ai împletitului din paie din Moldova în secolul al XX-lea, totodată doctor în ştiinţe biologice Bucătaru P. factorii climaterici sînt unii dintre acei esenţiali factori, care au contribuit la formarea trăsăturilor specifice ale pălăriei „tradiţionale”. Dintre aceşti factori trebuie să menţionăm: clima continentală cu temperaturi înalte şi lucrul ţăranului la cîmp vara, care cerea o acoperire ecologică a capului pe timp de arşiţă. Pălăria uşoară cu boruri de 8-10 cm asigură o aerisire bună şi ţine răcoare, apără de razele dogorîtoare ale soarelui de vară. Pălăria de paie s-a modificat şi ea după modă, a ieşti din uz pălăria confecţionată manual din paiele locale, dar se poartă pălării procurate din comerţ produse în alte ţări înaintate în arta împletirii.

Proprietăţi ale materiei prime. Pentru obiectul de artă din paie contează culoarea, luciul, lungimea cît mai mare. Paiele de ovăz au o mare flexibilitate şi o culoare aurie de multe nuanţe, care sînt binevenite nu numai pentru împletirea pălăriilor, dar şi pentru obiectele de lemn cu paie încrustate. Sînt folosite paiele de ovăz, grîu, orz, deseori îmbinate pentru a oferi mai multă frumuseţe pieselor împletite. Pot fi utilizate pentru împletire paiele de raigras, iarbă sudaneză, ovăsiţă ş. a. Paiele în secţiune au formă rotundă de cilindre goale, unite prin noduri, sînt uşoare şi fără măduvă, sînt ecologice. Particularităţile paielor depind de modul lor de creştere, de felul solului şi al soiului plantat. Pentru împletire se foloseşte numai segmentul dintre spic şi primul nod de la vîrf, iar celelalte părţi pot fi folosite la încrustare ş. a. Paiele nu acumulează umezeala din aer, ele pot fi pregătite pentru păstrare îndelungată.

Recoltarea paielor şi pregătirea lor pentru împletire. Paiele se recoltează pe timp uscat şi la viziunea meşterului, depinde ce culoare vrea să aibă obiectul împletit – argintiu, verzui, sau galben-deschis, recoltate în faza „coacerii de ceară”, la sfîrşitul lunii iunie – primei decade a lunii august. Paiele recoltate se curăţă, se pun pe o suprafaţă uscată la soare pentru 7-8 ore, iar între timp tot se întorc ca să le usuce uniform razele. Apoi are loc selectarea lor după grosime în cîteva categorii, se leagă snopușori nu mari şi se pun la păstrare în locuri uscate şi bine aerisite.

Pregătirea paielor pentru împletire constă în continuare în amplasarea unei porţiuni de paie într-un vas peste care turnăm uncrop şi punem o greutate peste ele ca să rămînă scufundate timp de 15-20 minunte. Apoi le scoatem, le scuturăm şi le punem într-o pungă de polietilenă ca să nu se usuce. În cazul dacă dorim să vopsim paiele cu o anumită culoare, atunci din uncropul turnat trebuie să facem infuzie de coji de ceapă, coji de nuci, scoarţă de stejar. Paiele de diferite culori pot fi îmbinate pentru a obţine diverse aspecte cromatice.

Obiecte şi tehnici de împletire din paie. Pentru realizarea obiectelor din paie de diferite forme se ţine cont de importanţa durităţii lor şi respectiv se împletesc începînd de la 4-7 paie la pălării, de la 9-11 fire la coşuri, la obiectele mici din 3-4 fire. Într-un obiect pot fi îmbinate cîteva modele de împletituri: plate, zîmţate, în volum, rotunde.

Pentru a uşura înţelegerea tehnicilor de împletire consider că e mai bine să ilustrăm etapele de lucru prin schemele de împletire a firelor de paie în 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9 (vezi imaginile). Prin împletire am obţinut panglici lungi împletite din paie. La o pălărie trebuie 18-20 m de panglici. Panglica împletită se pune într-un vas curat şi se fierbe 30 min, se lasă să se scurgă, apoi cu un ciocan de lemn neted şi plat pe o scîndură de lemn se îndreaptă uşurel împletitura, apoi se calcă uşurel panglica cu fierul de călcat la temperatura – 120-130^oC, se strînge rulou să nu se deformeze, se pune în sac de polietilenă ca să nu se usuce. Apoi urmează cusutul împletiturilor în dependenţă de forma obiectului. Cusutul pălăriei se face de la centrul-vîrful capului contra mişcării acelor de ceasornic. Ne orientăm ca marginea de sus a împletiturii să se afle înăuntrul pălăriei, iar împletiturile trebuie să se suprapună una peste alta pe o lăţime de o treime din lăţimea panglicii. Se coase sub unghi de 45^o ca pe faţă să nu se vadă aţa. Panglica împletită se ţine liber şi se îndreaptă uşor, modelîndu-se forma obiectului. Spre sfîrşit la încheierea cusutului cu 15-20 cm începem să îngustăm ieşirea panglicii şi nivelăm ca să se ascundă capătul ei şi-i prindem capetele să nu se destrame. Cusutul se face după modelul obiectului, iar marginea se face dublă pentru a-i da trăinicie.

Prin urmare din panglici împletite în 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9 se pot confecţiona diferite obiecte: pălării bărbăteşti şi de damă, chipiuri; semicercuri de prins părul, poşete, coşuleţe decorative, coşuri, seturi de şerveţele de masă, jucării, păpuşă etc. Obiectele din paie sînt ecologice, uşoare şi frumoase. Însăşi împletitul din fibre vegetale exercită o acţiune terapeutică asupra organismului meşterului, datorită unei masări uşoare a unor puncte situate pe degete şi palme.