Defileul Borta Ciuntului, Briceni
De fiecare dată, cînd plecăm în călătorie în Nordul Moldovei sîntem în aşteptarea a ceva nou, neaşteptat. Chiar dacă, ni se pare că am colindat Nordul Moldovei în lung şi-n lat şi că va fi practic imposibil să descoperim ceva nou şi interesant.
Însă de această dată, trebuia să mergem prin locuri necunoscute nouă, însă destul de vizitate şi cunoscute. Am fost prin preajmă nu odată, dar numai prin preajmă. Deci, traseul nostru trece prin raionul Briceni, prin valea rîului Lopatnic printre satele moldoveneşti Corjeuţi şi Caracuşenii Vechi.
Această călătorie este destul de lungă, la 250 km depărtare de Chișinău, ultimii kilometri i-am parcurs pe un drum de ţară, care abia de se contura printre cîmpuri, pe alocuri prin pădure şi peste rîu, care nu este deloc adînc. Iar spre sfîrşitul călătoriei am fost nevoiţi să ne facem drum spre punctul final al itinerarului nostru – satul Caracuşenii Vechi, pe un drum extrem de capricios şi şerpuitor, printre cîmpuri şi crînguri, aşa încît, acum ne este greu să ne amintim cu exactitate acest traseu.
În rezultatul acestei călătorii în loc de o publicaţie au apărut două. Prima o citiţi acum, iar cea de-a doua o vom publica paralel cu prima şi va fi despre Valea rîului Lopatnic. Noi, însă, ne vom concentra asupra rezervaţiei din această vale, care se întinde între cele două sate menţionate mai sus.
Iată ce scrie despre acest loc cunoscutul naturalist V. Verina în cartea sa „Monumentele naturii din Moldova”: „Ocolul Silvic Caracuşeni se mărgineşte în partea sa sudică lîngă satele Caracuşenii Vechi şi Corjeuţi cu un grup de formaţiuni geologice, numărîndu-se printre cele mai interesante din ţară – movile de recif, atoli şi defileuri, mare parte dintre care se află sub protecţia statului. Rîuleţul Lopatnic, întretăind şirul de recife, formează aici cîteva defileuri. Unul dintre ele este defileul Ciuntu − care este rezervaţie încă din anul 1962. La baza defileului se află soluri nisipoase de pînă la 2 m, pe ele − se află concreţiunile sferice de litotamniu (de circa 3 metri), apoi – recifele de torton, care ajung în aceste locuri pînă la 92 m. În pereţii interiori ai acestora s-au format cîndva numeroase peşteri şi grote. Peştera cu două ieşiri pe malul drept al rîului a fost folosită de către om în diverse împrejurări ca locuinţe şi cititorilor le este cunoscut acest fapt din povestirile, baladele şi poveştile lui Stamati-Ciurea. Peste acest defileu sărea legendarul cal a lui Ciuntu, proprietarul calului care locuia în una dintre peşteri; din aceste peşteri apăreau fantome, care, înfăşurîndu-se în furtunile de zăpadă, împotmoleau drumurile, defileurile şi casele; de pe aceste stînci se aruncau şi se striveau de stînci cei îndrăgostiţi fără speranţă de reciprocitate în iubire.”
Traseul nostru spre acest defileu a început de la marginile satului Corjeuţi şi s-a prelungit de-a lungul malului rîului Lopatnic în sus pe cursul apei. La aproximativ 3-4 km de Corjeuţi drumul a început să urce în sus spre şirul de toltre. Încă pînă a începe să urcăm pe el a început să ni se deschidă în faţa ochilor defileul însuşi, veţi vedea fotografiile defileului, făcute de la distanţe diferite, iar apoi de pe vîrful pantei stîngi. Deasupra pantei se întinde un platou destul de vast cu arbuşti, copaci de stejar pe el. Vîrfurile toltrelor sînt deosebit de pitoreşti, mai ales că pe ele cresc muşchi şi licheni, făcîndu-le irepetabile. Aici puteţi întîlni destul de multe plante rare şi pe cale de dispariţie.
Cel mai impresionant peisaj rămîne acela care se deschide din vîrful şirului de toltre spre defileul însuşi - valea rîului Lopatnic, care şerpuieşte capricios, făşiile cîmpiilor şi pădurea de un verde intens cu nuanţe de galben, auriu, brun de la orizont. Anume în aceste locuri te convingi a cîta oară, că natura Moldovei e unică, ademenitoare şi plină de surprize. Şi încă ceva nu se ştie de ce vă doriţi să împărtăşiţi tuturor gîndul că – Nordul Moldovei e o adevărată Ţară a Minunilor. Odată ce aţi cunoscut aceste locuri, vă vor ademeni mereu să vă reîntoarceţi iar şi iar. Ne vom reîntoarce neapărat şi ne vom strădui să vă povestim despre noile minuni ale acestui tărîm.
Pentru a vă oferi o imagine cît mai completă despre această minune a naturii publicăm de asemenea şi două fragmente de pe harta Google, priviţi-le cu atenţie, mai cu seamă cel de-al 2-lea – prim-planul. După părerea noastră este impresionant.
Anexăm la reportajul nostru foto şi două materiale video nu foarte mari, filmate deasupra Defileului Borta Ciuntului.
În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?
- Statut:
- Sat
- Prima atestare:
- 1680
- Populația:
- 1444 locuitori
Coşerniţa este un sat şi comună din raionul Criuleni. Coşerniţa este unicul sat din comuna cu acelaşi nume. Localitatea se află la distanța de 12 km de orașul Criuleni și la 26 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 1444 de oameni. Satul Coșernița a fost menționat documentar în anul 1680.