Lacurile Moldovei
În Republica Moldova sînt 57 de lacuri naturale cu suprafaţa totală de 62,2 km², în afară de acestea există circa 1,6 mii de iazuri şi lacuri de acumulare, сare au volumul total de circa 1,8 km³ şi suprafaţa de aproximativ 160 km². Cele mai multe lacuri naturale se află în văile rîurilor Prut şi Nistru. Cele mai mari lacuri din Moldova se întind de-a lungul Prutului, în partea lui de jos – Beleu − 6,26, Dracele − 2,65, Rotunda − 2,08, Manta − 2,1, Fontan − 1,16 км². Pe valea rîului Nistrului s-au păstrat lacurile Bîc − 3,72, Crasnoe — 1,6 km² ş. a.
Nivelul apei în lacuri, în deosebi cel din lunci, depinde de nivelul apelor în rîuri, dar şi de anotimp. Afluxul apei poate fi observat de două ori pe an– în februarie-aprilie şi în iunie-iulie. În foarte multe lacuri pe parcursul verii şi toamnei scade nivelul apei sau se usucă aproape în totalitate, majoritatea dintre ele sînt puternic mîlite, ceea ce e legat de eroziunea solurilor în rezultatul ploilor abundente.
Am vrea să evidenţiem lacurile din raza localităţilor mari ale republicii, în special, oraşelor. Toate aceste lacuri, de regulă, sînt construite şi în mare parte sînt situate în parcuri, fiind parte componentă a zonelor de recreere. În capitala ţării la Chișinău în anii 50-60 ai secolului al XX-lea au fost construite parcuri minunate cu cascade de lacuri pe rîuri şi rîuleţe. Printre ele pot fi evidenţiate lacurile din parcurile „Grădina Trandafirilor”, „Grădina Botanică”, „Valea Morilor”.
În ultimele decenii majoritatea dintre ele, nu au fost îngrijite, cum ar fi trebuit, au rămas în delăsare şi practic au lipsit orăşenii de posibilitatea de a se odihni pe deplin în raza oraşelor sau în apropierea lor. Şi lacurile şi parcurile ce le înconjoară deseori sînt privelişti jalnice. Nici Chişinăul nu este o excepţie – din parcurile şi lacurile îngrijite de cîndva s-au păstrat în calitate de zone de odihnă numai parcul şi două lacuri din el din Valea Morilor. Toate celelalte lacuri şi parcuri din oraş, dar şi din apropierea lui, inclusiv şi în zona de odihnă Ghidighici sînt în delăsare, apa lacului principal al oraşului din fostul parc de cultură şi odihnă a fost evacuată, iar soarta lui îngrijorează la fel ca şi parcul ce-l înconjoară. O excepţie plăcută este parcul din orăşelul Edineţ, de la nordul ţării, care se restabileşte destul de intens şi repede.
Majoritatea lacurilor de acumulare construite, dar şi iazurile de pe teritoriul republicii sînt astăzi proprietăţi private şi de cele mai dese ori sînt folosite în calitate de gospodării piscicole, care adesea oferă servicii în organizarea odihnei cetăţenilor republicii. Perspectivele mari pentru dezvoltarea turismului în primul rînd prin preajma lacurilor de la Costeşti şi Dubăsari, unde pe lîngă resursele hidrologice sînt foarte multe locuri istorice şi ale naturi, care prezintă interes pentru toţi.
În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?
- Statut:
- Sat
- Prima atestare:
- 1436
- Populația:
- 2245 locuitori
Tigheci este un sat şi comună din raionul Leova. Din componenţa comunei fac parte localităţile Cuporani și Tigheci. Localitatea se află la distanța de 27 km de orașul Leova și la 100 km de Chișinău. La recensămîntul din anul 2004, populaţia satului constituia 2245 de oameni. Satul Tigheci a fost menționat documentar în anul 1436.