Continuăm călătoriile noastre de-a lungul rîurilor din Moldova, de această dată am pornit de-a lungul malurilor unuia dintre ele ‒ Botna. Aceasta este unul dintre cele mai mari rîuri interne ale Moldovei, al patrulea ca mărime după Răut, Cogîlnik și Bîc. Lungimea rîului Botna este de 152 km. Rîul izvorăşte în raionul Strășeni, în Codri dintre satele Stejereni şi Horodca, deși în unele publicații, am întîlnit afirmația eronată cum că izvorul rîului Botna s-ar afla între satele Horodca și Ulmu.

Astfel, Botna curge pe teritoriul a trei raioane ale țării ‒ Strășeni, Ialoveni și Căuşeni. Botna este un afluent de dreapta al rîului Nistru, iar gura lui de vărsare se află între satele Chițcani și Mereșeni, raionul Căuşeni.

Am mers de-a lungul rîului Botna în luna iunie 2013, iar gura de vărsare am fotografiat-o în aprilie 2011. Ploile abundente din iunie 2013 și drumurile de pădure spălate, practic, complet nu ne-au permis să ajungem la izvorul rîului Botna din Codrii Strășenilor, de aceea am început călătoria noastră la aproximativ 3-4 km distanță de aceasta, în preajma satului Horodca, raionul Ialoveni.

Deoarece Botna curge pe teritoriul a două regiuni fizico-geografice diferite – Podişul Central din Moldova şi Cîmpia Nistrului Inferior și caracterul lui, şi compoziția apei, și peisajele din jur sînt foarte diferite. Cît curge prin Codri, apele lui se clasifica ca făcînd parte din cea a hidrocarbonaţilor, cu mineralizarea medie de 760 mg/dm³, în timp ce rîul curge pe cursul lui inferior prin Cîmpia Nistrului Inferior, apele lui pot fi clasificate deja ca aparţinînd clasei sulfaţilor de sodiu, iar concentrația sărurilor în apele lui crește pînă la 1,975 mg/dm³.

În partea lui superioară rîul este mai capricios, avînd numeroase meandre, iar pe malurile lui se întîlneşte mai multă vegetație, inclusiv forestieră, în timp ce pe cursul lui inferior, malurile rîului Botna sînt înconjurate, în general, de vegetație de stepă sub forma de plante şi arbuşti mici.

De menţionat că publicaţia noastră nu pretinde a fi ştiinţifică în nici un fel, dar este, în opinia noastră, o descriere a unui traseu turistic extrem de interesant, de aceea vă vom împărtăși ce ne-a atras atenţia şi vom însoți articolul nostru cu un album foto destul de extins.

Vom remarca în treacăt că călătoriile de-a lungul fluviilor mari și mici din Republica Moldova sînt unele dintre cele mai interesante și mai informative. Acest lucru se datorează faptului că, într-o țară săracă în resurse acvatice precum este Republica Moldova, anume de-a lungul rîurilor întîlnim una dintre cele mai bogate flore şi faune, anume rîurile au creat peisajele naturale cele mai spectaculoase, acestea fiind fie văi ale rîurilor, fie defileuri. În afară de acesta, anume de-a lungul rîurilor se stabileau cu traiul oamenii și anume aici au apărut primele așezări, s-au format orașe, centre comerciale, pe malurile rîurilor se construiau fortificaţii. Exista tendinţa de a păstra apa pentru irigarea cîmpurilor și adăparea animalelor, astfel aproape pe toate rîurile apăreau baraje, iazuri și lacuri de acumulare. Botna nu este o excepție în acest sens. Călătoria noastră a început de pe malul primului lac de acumulare din satul Horodca. Acestea sînt nişte locuri foarte frumoase şi sperăm că fotografiile prezentate sînt o dovadă concludentă în acest sens.

După ce am părăsit satul Horodca, la jumătate de cale dintre el și satul Ulmu ne-am pomenit pe malul încă a unui rezervor, de asemenea, foarte frumos, mărginit de pădure dintr-o parte. În treacăt, observăm că de-a lungul întregii lui lungimi, rîul Botnia este foarte pitoresc, uneori lăţimea văii lui atinge mai mulţi kilometri, mai ales pe cursul inferior.

După ce am intrat în satul Văsieni din raionul Ialoveni, am observat mai întîi falnicul deal sub formă de cupolă, care se înalţă deasupra satului, pe care localnicii îl numesc în mod tradițional Ţigla, o asemenea practică, am întîlnit în diferite locuri din Republica Moldova. Despre acest deal există o legendă locală care povesteşte cum turcii, care ocupaseră odată aceste teritorii, cînd plecau şi-au îngropat în acest deal comorile. Ca să ne confirme această legendă unul dintre săteni ne-a arătat crestătura (în formă de șa) de pe panta dealului.

Acest lucru dovedește că în interiorul dealului există un spațiu gol și de aceea suprafața dealului s-a lăsat, creînd o cavitate. Cîteva decenii în urmă, arheologii au cercetat acest deal, însă nu am reușit să aflăm nimic despre rezultatele acestor săpături. Ni s-a părut foarte interesant Muzeul Etnografic din localitate, care a fost creat în anii ’60 ai secolului al XX-lea. Pe teritoriul acestui muzeu se organizează anual festivaluri ale meşterilor de artă populară.

O mare surpriză pentru noi a fost complexul turistic, aflat în construcție, de-a lungul albiei rîului Botna din satul Ruseștii Noi, raionul Ialoveni. Chiar de la podul de peste Botna aici este săpată groapa de fundaţie, care e menită să extindă albia rîului, malurile lui sînt pietruite, au fost construite turnuri, ziduri, iar la mal se află un galion stilizat din lemn cu o sirenă pe etravă. În preajmă se construiesc numeroase clădiri pentru viitoarea atracție turistică. Ne-a surprins plăcut amploarea lucrărilor și fantezia autorilor proiectului. Sperăm, că aici vor veni într-adevăr mulți turiști, inclusiv acei din străinătate. De menţionat că un asemenea proiect necesită mijloace băneşti serioase. Cu toate acestea, ce-i drept, nu am reuşit să aflăm nimic despre proprietarii și autorii proiectului, așa că nu ne rămîne decît să admirăm ceea ce am reuşit să fotografiem și să așteptăm sfîrșitul construcției.

Între satele Pojăreni şi Costeşti din raionul Ialoveni se întinde valea deosebit de pitorească a rîului Botna. După ce am trecut prin ea, am ajuns pe malul lacului de acumulare mare și frumos din satul Costeşti. Acest lac de mult timp e cunoscut printre amatorii de pescuit, deşi în timpul călătoriei noastre nu am observat nici un pescar. Pe malul lacului de acumulare se întinde complexul turistic. Aici, de asemenea, este foarte frumos, apa în lac este curată, peisajele din jur oferă atîta linişte.

Apoi, am trecut prin satul Zîmbreni din raionul Ialoveni și am ieşit la țărmul unui lac de acumulare mare, la cel din satul Răzeni. Acesta este ultimul sat din raionul Ialoveni, prin care curge rîul Botna. După acest sat ne-am continuat itinerarul pe teritoriul raionului Căuşeni. Aici deja se fac simţite întinderile de stepă, albia rîului nu mai este atît de sinuoasă, valea rîului este mai lată, iar stepele din jur se întind la mulţi kilometri tocmai pînă la linia orizontului. Mergînd de-a lungul satului Cîrnăţenii Noi, am intrat într-un sat mare ‒ Zaim din raionul Căuşeni. Vă vom povesti despre acest sat mai amănunţit într-una din următoarele noastre călătorii la sud, aici însă vă vom prezenta doar o fotografie a muzeului din localitate. Este vorba despre Casa-muzeu a lui Alexei Mateevici, originar din aceste locuri.

Apoi am intrat în orașul Căușeni, unicul oraş situat pe malul rîului Botna. Rîul traversează întreg orașul, peste el sînt construite cîteva poduri, atît pietonale, cît şi pentru transportul auto, pe malul rîului se întinde parcul orașului. Iar deoarece despre Căușeni vă vom povesti în următoarea noastră excursie la sud, amintim aici doar de principala atracţie turistică a oraşului – vechea biserică de la semidemisol ‒ Adormirea Maicii Domnului.

Am mers de-a lungul rîului Botna, apoi pe lîngă satele Cîrnăţeni și Plop-Ştiubei. Valea rîului este foarte lată aici și absolut plată. Mai departe, traseul nostru a deviat puţin de cel prin albia rîului, ca să ajungem în satul Hagimus, în împrejurimile căruia este construită o mănăstire mare și frumoasă a Sfintelor Marta și Maria. Despre această mănăstire vă vom vorbi într-o altă publicație.

De fapt, aici s-a şi încheiat călătoria noastră în acea zi, dar pentru că vizitasem anterior gura de vărsare a rîului Botna dintre satele Chițcani și Mereșeni, va prezentam un album foto mic cu confluența rîului Botna cu Nistrul, datat din aprilie 2011.

Rîul Botna de la Horodca pînă la gura rîului - album foto