Am mai scris despre drumurile din Moldova (Drumurile Moldovei, Drumurile Moldovei 2) și vom continua să completăm şi pe viitor cu fotografii albumele foto. Scopul acestor publicații nu a fost doar să vă arătăm drumurile ca atare, ne-am dorit ca pe fonul lor să vă putem prezenta o imagine cît mai completă şi mai generală despre configuraţiile geografice moldoveneşti, despre unicitatea reliefului, diversitatea diferitelor zone naturale și geografice, mai cu seamă despre natura de aici, precum și despre realitățile Moldovei contemporane.

Drumul presupune mișcare, o succesiune rapidă a impresiilor, atunci cînd cauţi ceva cu privirea şi nu te opreşti asupra a ceva anume. Însă, orice drum, mai ales unul lung și adesea obositor, presupune opriri, popasuri pentru a ne odihni, a lua o gustare şi a ne aduce în ordine impresiile. Anume din aceste considerente, în primul rînd, a şi apărut ideea de a realiza un reportaj foto nu foarte mare despre popasurile şi zonele de odihnă, situate de-a lungul drumurilor moldoveneşti. Aceste popasuri, spre surprinderea noastră, nu sunt atît de numeroase, precum ne-am fi dorit. Ele sînt situate, de obicei, lîngă fîntînile sau izvoarele de pe șosea, deasupra cărora este construit un acoperiş, iar alături, de obicei, un pavilion mic, cu o masă și cîteva bănci.

Iar aici totul deja depinde de fantezia, îndemînarea şi posibilităţile materiale ale acelora, care construiesc aceste locuri de odihnă. Deasupra fîntînilor poate fi văzut un cocor, iar, uneori, o adevărată operă de artă cu forma unui cocostîrc. Cocori în Moldova nu se întîlnesc, poate doar toamna şi primăvara trec în stoluri deasupra noastră, în schimb, cocostîrcul este la el acasă pe meleagurile noastre. Adesea alături de un asemenea popas se instalează şi un crucifix, uneori cu forma unei cruci simple, alteori se pune o troiţă moldovenească tradiţională sau o cruce pentru închinăciune cu trei personaje biblice ‒ Iisus, Fecioara Maria și Ioan Evanghelistul. Crucile pentru închinăciune sau sfintele troiţe sfinţesc parcă locul și trebuie conform acelora, care le-au instalat, să direcționeze gîndurile noastre pe un făgaş liniştit. Este înțelept, precum înțelept este tot ceea ce păstrează tradiția populară.

Cîteva cuvinte despre materialele din care sînt executate aceste popasuri. De cele mai multe ori, acestea sînt din lemn, adesea lucrat cu multă măiestrie, cu o sculptură complicată și ornamente ajurate. În raioanele din nord este preferată piatra, de cele mai multe ori de Cosăuţi, dar sînt şi variante combinate. La sud, am văzut un pavilion deasupra izvorului, realizat din beton, cu toate acestea arată foarte somptuos şi frumos. Uneori gusturile autorilor acestor compoziţii lasă de dorit, iar popasul arată ca un iarmaroc în zi de piață, cu un exces considerabil de detalii. Acest lucru, însă probabil, se datoreşte temperamentului și naturii vivace a creatorilor acestora.

Indiferent, însă din ce material a fost făcut acest colţişor de odihnă sau popas, el este întotdeauna binevenit, îţi doreşti să te opreşti la fiecare dintre ele. Atîta doar, că nu vă recomandăm să beţi apă din acele fîntîni şi izvoare, doar dacă sînteţi siguri, că apa lor este bună şi curată. Ştim despre existenţa cîtorva izvoare populare, ca acele din raioanele Ocnița, Edineț, Orhei, la care oamenii vin la distanţă de cîteva sate din jur după apă, chiar şi din orașe, într-atît de renumite sînt aceste izvoare pentru calitatea apei lor. Ar fi mai bine să nu beţi apă din fîntîni, doar poate să vă clătiți pe mîini și pe față de praf.

Deoarece ne vom continua călătoriile prin țara natală, ne-am propus să completăm colecţia popasurilor drumeţiilor noastre. Aşa că, vă invităm să accesaţi albumele, ca să le admiraţi, cel mai bine, însă, aţi face dacă aţi porni dvs. înşivă în călătorii. Drumurile Moldovei vă cheamă, iar popasurile din drum vă aşteaptă întotdeauna cu bunăvoinţă.

Popasurile drumeţiilor noastre - Album foto