Bogaci Gheorghe

Gheorghe Bogaci este istoric literar şi folclorist moldovean. S-a născut la 20 aprilie 1915 în s. Vasileuți, regiunea Cernăuți. În 1932 a absolvit liceul din Bolgrad; a făcut studii la Facultatea de Litere şi Filozofie a Universităţii din Iaşi (1938). A fost profesor de liceu la Iaşi, apoi profesor în satul Bogatoe, regiunea Ismail (1940-1941).

Își continuă activitatea în calitate de colaborator ştiinţific şi şef al Sectorului folclor la Institutul de Limbă şi Literatură a Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova (1946-1951); apoi activează la Institutul Pedagogic din Irkutsk (1971-1980).

Publică din 1936. Este autorul mai multor lucrări privind literatura veche şi cea din secolul al XIX-lea, relaţiile literare şi folclorice moldo-ruso-ucrainene: Puşkin şi folclorul moldovenesc (1963), Gorki şi folclorul moldovenesc (1966), Pagini de istoriografie literară (1970) ş.a. A îngrijit şi prefaţat primele ediţii din R.S.S.M. ale operelor alese ale lui C.Negruzzi, V.Alecsandri, C.Stamati-Ciurea. A colaborat la elaborarea lucrării colective Istoria literaturii moldoveneşti (vol.I, 1958), a unor manuale şcolare.

La Irkutsk, munca pedagogică o îmbină foarte reuşit cu cea de cercetare, editînd noi volume: Daleţe severnoj stolicy (1979), În lumea cuvintelor (1982) şi Alte pagini de istoriografie literară (1984).

Gheorghe Bogaci a decedat la 28 noiembrie 1991 la Moscova, a fost înmormîntat la Chișinău

Opere:

  • Pagini din literatura Europei de Asfinţit, materiale ajutătoare pentru clasa a IX-a a şcolii moldoveneşti, în colaborare cu Ramil Portnoi, Chișinău, 1954;
  • Literatura moldovenească. Crestomaţie pentru clasa a VIII-a, în colaborare cu Nicolae Corlăteanu, Chișinău, 1961;
  • Literatura moldovenească. Crestomaţie pentru clasa a IX-a, Chișinău, 1961;
  • Literatura moldovenească, manual pentru clasa a VI-a, în colaborare cu Vasile Coroban, Chișinău, 1962;
  • Crestomaţie de citire literară, clasa a V-a, în colaborare cu Mihail Ignat, Chișinău, 1963;
  • Gor’kij i moldavskij fol’klor, Chișinău, 1966;
  • Alexandru Donici, Chișinău, 1966;
  • Puşkin i moldavskij fol’klor, Chișinău, 1967;
  • Daleţe severnoj stolicy: O tvorţestve Puşkina v Moldavii, Irkutsk, 1979;
  • În lumea cuvintelor, Chișinău, 1982;
  • Alte pagini de istoriografie literară, Chișinău, 1984;
  • Inconsecvenţă, în „Literatură şi artă”, 24 noiembrie 1994.

 

În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?

Localitățile Republicii Moldova
Statut:
Sat
Prima atestare:
1895
Populația:
453 locuitori

Alexandrovca este un sat din cadrul comunei Trifăneşti, raionul Floreşti. Satul este situat pe malul stîng al rîului Căinari, la distanța de 20 km de oraşul Floreşti și la 129 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 453 de oameni. Satul Alexandrovca a fost înființat în anul 1895.

Biblioteca
Biblioteca electronică a site-ului www. moldovenii.md conţine cărţi, documente, materiale audio şi video, privind istoria și cultura.