Ion Gheorghiţă - publicist, poet, traducător, eseist, dramaturg.

S-a născut pe data de 2 aprilie 1939, în satul Larga, raionul Cernăuți, Moldova, în familia Dariei şi al lui Teodosie Gheorghiţă.

Şi-a urmat studiile la Facultatea de Litere, profil limbă şi literatură română, limbă şi literatură germană, la Universitatea de Stat din Cernăuţi, pe care o absolveşte în anul 1963. Primii paşi în carieră îi face lucrînd în calitate de publicist la redacţia „Zorilor Bucovinei". Debutează editorial concomitent cu volumele de versuri „Nelinişti matinale" şi „Mărul discordiei", în anul 1969.

După ce se mută cu traiul la Chişinău, lucrează întîi în calitate de redactor la revista „Moldova", ca apoi să devină redactor-şef al Colegiului pentru Traduceri al Uniunii Scriitorilor din Moldova.

Pe parcursul întregii sale vieţi a desfăşurat o activitate fructuoasă în domenii precum: publicistică, poezie, traduceri, eseistică, dramaturgie. A participat activ la viaţa societăţii, promovînd cuvîntul, arta frumosului, a elucidat neobosit realităţile actualităţii culturale, pe cele ale satului moldovenesc, dar mai ales problemele societăţii, în general.

A cunoscut foarte bine universul copiilor, scriind poezii frumoase şi inspirate pentru copii, mai ales, basme şi ghicitori în versuri: „Brad de munte", 1970, „De-a baba oarba", 1971.

A fost preocupat şi de istoria acestei ţări, astfel a scris drama cu caracter poematic despre soarta lui Dimitrie Cantemir «Zodia Inorogului», editată în anul 1983, dar şi drama privind problemele sociale ale satului de după război, «Viaţa în continuare», care a fost publicată în anul 1991.

Ion Georghiţă este considerat unul dintre cei mai buni traducători ai operei lui Taras Şevcenko, fiind, mai ales, un bun teoretician al artei traducerii, considerînd că cu «cît textul original este mai adînc proliferat într-o etnopsihologie naţională cu atît mai greu se supune unei replăsmuiri».

A decedat, în condiţii neelucidate, probabil fiind asasinat în noaptea de pe 28 spre 29 noiembrie 1991, la Chişinău.

Titluri şi premii:

Cavaler al „Ordinul de Onoare" (post mortem)

Opera:

"Mărul discordiei", 1969

"Nelinişti matinale", 1969

"Brad de munte", 1970,

"De-a baba-oarba", 1971,

"La marginea cîmpiei",1972,

"Zodia inorogului", 1973,

"Freamăt verde", 1974,

„La răspîntia Boianului",1975

"Ochi de stea" ,1979,

"Simplu", 1981,

"Vorbe năzdrăvane",1982,

"Ecoul de a doua zi", 1983,

„Rîde hîrb de oală spartă", 1988,

«Viaţa în continuare», 1991,

„Dan de piatră",1991,

„Întemeierea frunzelor", 2009 (post mortem)