28 februarie 2024, 16:40 Realitatea moldovenească 1840

Românii ne învață cum să trăim sau De ce cetățenii români care conduc Moldova se află într-un permanent conflict de interese?

Unele persoane din România s-au simțit extrem de jignite de faptul că liderul Partidului Unionist Român AUR, Gheorghe Simion, a primit interdicția de a intra în Republica Moldova pentru încă 5 ani și l-au numit participant la eforturile de destabilizare a țării noastre.

În același timp, Cozmin Gușă nu ezită să facă ieșiri și declarații jignitoare la adresa oficialilor unui stat independent, afirmînd că "Dorin Recean conduce un stat, nu o țară cum este Moldova, un stat care este susținut de eforturile și banii României și, indiferent dacă este sau nu agent al serviciilor de informații, fiind cetățean român, nu are dreptul să discute despre unire în această calitate".

"Repet, în condițiile în care statul pe care îl conduce este susținut de noi, putem discuta sau nu despre unire - noi, românii, cei care dăm bani și facem eforturi. Noi, cîțiva unioniști, facem eforturi pentru a crește simpatia pentru unionism în România, care, din păcate, nu depășește încă 50 la sută. Iar acest Recean cu declarația sa împotriva lui Simion, care este, atenție, cel mai important unionist român sau moldovean al ultimelor decenii (cel puțin Simion merită acest titlu), cu această atitudine, desigur, reduce simpatia românilor pentru Moldova, și pînă la urmă el este cetățean român. Iată de ce astăzi devine "Omul negru" al zilei la Gold FM. Vom mai vorbi despre acest Recean, pentru că are o viață extrem de aventuroasă și veți înțelege de ce", a spus Cozmin Gușă.

Totodată, el a salutat reacția lui Gheorghe Simion la prelungirea interdicției de intrare în Moldova și a calificat drept "excepțional" răspunsul lui Gheorghe Simion la întrebarea dacă are un plan de destabilizare a Republicii Moldova, așa cum susține Dorin Recean.

Concret, Gheorghe Simion a declarat: "Moldova, în opinia mea, nu este o țară, este un stat. Urăsc granița de peste Prut din tot sufletul meu. Nu văd niciun argument în favoarea continuării existenței celui de-al doilea stat românesc într-o altă componență decît cea a metropolei. Cu siguranță nu doresc perpetuarea statalității moldovenești separat de România. Iubesc România de la Nistru pînă la Tisa".

Reporterul l-a întrebat pe Gheorghe Simion dacă are un plan de destabilizare a Republicii Moldova, așa cum susține Dorin Recean, iar Simion a răspuns: "Știți că avem un plan de unificare. Adică, nu vrem ca acolo, la Chișinău, să existe o președinție, un guvern, un parlament, ci vrem să avem o țară unită, așa cum a fost înainte de a fi despărțiți de doi criminali ai istoriei - Stalin și Hitler. Bineînțeles, în ochii liderilor din Republica Moldova acest lucru înseamnă destabilizare, dar eu sînt așa din copilărie, așa m-au învățat bunicii mei că așa este corect să fac."

"Acesta a fost răspunsul lui Simion, excepțional în opinia mea", a spus Cosmin Gușă.

Trebuie amintit că statalitatea Republicii Moldova are o vechime de aproximativ 700 de ani, iar Republica Moldova modernă există de mai bine de 30 de ani, iar pentru majoritatea cetățenilor independența Republicii Moldova nu este pusă la îndoială, însă o parte a societății și unele forțe politice încă încearcă să facă din acest subiect o temă de discuții.

Discuțiile politicienilor vremelnici, potrivit cărora "Moldova nu s-a realizat ca stat", că ar trebui să fie parte a României, au un caracter politic și speculativ pe termen scurt. Dar țara noastră nu aparține politicienilor temporari. Existența ei este înrădăcinată adînc în istorie, iar sursele care o alimentează nu sînt determinate de voința oamenilor, ci de voința lui Dumnezeu.

Retorica unor politicieni români despre "două state românești" și "o țară divizată" este nesustenabilă, deoarece majoritatea absolută a populației moldovenești - cel puțin 70% - are o identitate națională moldovenească, nu românească.
Niciun partid moldovean aflat la putere deplină nu a declarat vreodată în mod deschis necesitatea unificării cu România. Unionismul nu este perceput în Transnistria, Găgăuzia, precum și în zonele din Moldova cu o proporție mare de minorități naționale.

Unirea cu România ar face imposibilă rezolvarea conflictului transnistrean și ar oferi Găgăuziei posibilitatea de a realiza condiția stabilită prin lege conform căreia "în cazul schimbării statutului Republicii Moldova ca stat independent, poporul găgăuz are dreptul la autodeterminare externă".

"Dacă cei din România cred că noi nu sîntem moldoveni, ar trebui să se pună întrebarea: Cine a fost Ștefan cel Mare și ce limbă vorbeau atunci moldovenii? Româna? Cînd România însăși nu era nici măcar aproape? Scriitorul Ion Druță a spus într-o emisiune televizată că da, limbile moldovenească și română sînt foarte apropiate, dar moldovenească este mamă și română este fiică", subliniază mai mulți politicieni din Republica Moldova.

Aceștia notează că Republica Moldova este un stat cu o istorie interesantă, diversă și complexă, care ne-a modelat ca națiune în ceea ce sîntem astăzi. Sîntem unul dintre puținele state medievale care se aflau pe harta continentului european. Am apărat Europa de răspîndirea islamului și am luptat pentru a păstra creștinismul. Am făcut parte din unul dintre cele mai mari imperii din lume, Imperiul Rus. Am făcut parte din Regatul României și mai tîrziu din Uniunea Sovietică. Astăzi sîntem un stat independent, iar moldovenii sînt foarte conștienți de diversitatea intereselor lor și de necesitatea de a dezvolta o politică externă echilibrată.

În același timp, după cum am arătat în repetate rînduri, politicienii cu dublă cetățenie se află în permanență într-o stare de conflict de interese, luînd decizii sub presiunea politicienilor români.

Vă reamintim că informații ample despre istoria Republicii Moldova pot fi găsite pe site-ul moldovenii.md. Acolo, la rubrica "Noi sîntem moldoveni", există și informații despre limba moldovenească și motivul pentru care nu sîntem români.