19 mai 2012, 11:50 Realitatea moldovenească 6257

Agenţii de influenţă

Pînă la 80% din oficialii de rang înalt din Republica Moldova au cetăţenie dublă. Mai mulţi dintre aceştia promovează activ interesele celei de-a doua patrii a lor.

Recent, Parlamentul a introdus modificări în Legea cu privire la Serviciul de Protecţie şi Pază de Stat, potrivit cărora, cetăţenia dublă a gărzilor de corp ale primelor persoane din stat nu va mai fi un motiv pentru demiterea lor. În principiu, acest pas este logic: dacă celor de la conducerea de vîrf a ţării, care au acces la informaţiile сe constituie secrete de stat, nu li se interzice să aibă cetăţenia altor state, de ce ar trebui să sufere gărzile de corp ale lor, care nu răspund pentru nimic decît pentru integritatea corporală a înalţilor oficiali?

Nu există statistici oficiale privind numărul de miniştri, parlamentari şi alţi funcţionari din Moldova, care deţin cetăţenie dublă. Însă, conform datelor neoficiale, numărul acestora ajunge la 70-80%. În cercurile moldoveneşti de elită, cel mai răspîndit paşaport străin este cel românesc. Asta este de înţeles, avînd în vedere, în primul rînd, faptul că este relativ uşor de obţinut acest paşaport, chiar şi pentru cetăţenii moldoveni vorbitori de limba rusă, din cauza unui şir întreg de caracteristici ale politicii interne şi externe a Bucureştiului. Astfel, România consideră oficial Republica Moldova "al doilea stat românesc" (iar neoficial – teritoriul său ancestral). În al doilea rînd, mai mulţi dintre actualii miniştri, deputaţi ş.a.m.d. şi-au făcut studiile, au lucrat sau au o afacere în statul vecin.

Potrivit unui studiu realizat de Fundaţia Soros, în decursul a 20 de ani de la prăbuşirea Uniunii Sovietice, România le-a eliberat cetăţenilor moldoveni peste 200 de mii de paşapoarte româneşti. Experţii din cadrul Fundaţiei prognozează că această cifră ar putea creşte anual cu 60-80 de mii de persoane. Postul de radio german "Deutsche Welle" a oferit, acum cîţiva ani, o altă cifră. Potrivit acestuia, un sfert din populaţia Republicii Moldova deţine paşapoarte româneşti. "Majoritatea celor care aşteaptă acum la cozi, depun cererea pentru a avea posibilitatea de a se deplasa liber în Europa. Susţinătorii ideologici ai unificării Moldovei cu România sînt puţini", conchide "Deutsche Welle".

Dar cetăţenia nu înseamnă numai un paşaport şi nişte oportunităţi oferite de acest document ”de nepreţuit”. Aceasta este, de asemenea, datoria cetăţeanului faţă de ţara sa, precum şi anumite cerinţe specifice din partea statului respectiv faţă de proprietarul paşaportului. Nu este întîmplător faptul că, acum aproximativ o lună, partidul de guvernare din România a propus să li se interzică persoanelor cu dublă cetăţenie să deţină funcţii publice şi militare. Potrivit autorului acestei iniţiative legislative, deputatului Adrian Gurzău, drept temelie pentru ideea sa, el a preluat un model care funcţionează în Statele Unite, unde cetăţenii unui stat nu pot deţine funcţii în două ţări, nu pot servi două ţări, două popoare: "În acel moment în care eşti un ales al poporului român şi îl reprezinţi în Parlament, trebuie să fii cetăţean doar al statului român".

Cu toate acestea, făcîndu-şi griji cu privire la protejarea intereselor proprii, statul vecin consideră destul de normală şi chiar logică deţinerea cetăţeniei multiple de către oficialii de rang înalt din Republica Moldova. Cînd comuniştii, în perioada guvernării lor, au impus restricţii similare pentru deţinătorii de cetăţenie multiplă, Bucureştiul a fost primul care şi-a exprimat nemulţumirea vizavi de samavolnicia autorităţilor moldoveneşti, acestea "limitînd drepturile cetăţenilor săi".

Faptul că dependenţa personală a înalţilor funcţionari (paşaportul altei ţări, afacerile în străinătate) are un impact asupra alegerii priorităţilor internaţionale, s-a confirmat în repetate rînduri în ultimii trei ani. Să-l luăm drept exemplu pe celebrul "proprietar de fabrici, ziare şi nave” din Moldova, oligarh cu autoritate, numit de către prim-ministrul Vladimir Filat ”păpuşarul” mai multor procese controversate care au loc în ţară – Vladimir Plahotniuc, supranumit şi ”Abramovici din Moldova”. Se spune că primul vice-preşedinte al Parlamentului este lider neoficial printre reprezentanţii elitei moldoveneşti în ceea ce priveşte numărul de paşapoarte străine. Totodată, el are familie, imobil şi conturi în Elveţia, afaceri offshore în mai multe ţări şi o parte din afaceri în România. De aceea, nu este surprinzător faptul că, în ultimii ani, interesele lui Vladimir Plahotniuc se concentrează, în principal, în direcţia occidentală.

Acum doi ani, vehiculau zvonuri persistente că anume această dependenţă personală a lui Plahotniuc a blocat ”jocul” Rusiei în regiune după alegerile parlamentare din 2010. După cum se ştie, atunci, de fapt, a fost atins un acord cu privire la crearea unei coaliţii de centru-stînga între PCRM şi PDM. Liderul democraţilor, Marian Lupu, i-a dat cuvîntul de onoare şefului Administraţiei Prezidenţiale a Federaţiei Ruse, Serghei Narîşkin, care, timp de două luni, a purtat negocieri confidenţiale privind formarea unei coaliţii de centru-stînga. Dar şi Vladimir Plahotniuc, după cum se afirmase atunci, a avut intenţii de a purta discuţii serioase cu Vladimir Voronin, mizînd să formeze un guvern stabil pentru următorii patru ani. Şi apoi brusc, în decurs de o noapte, PDM îşi schimbă radical poziţia şi creează din nou o coaliţie cu PLDM şi PL. După acest episod, Marian Lupu a devenit persona non grata în cercurile oficialilor de rang înalt din Rusia.

Potrivit celor relatate la începutul anului 2011 de una dintre publicaţiile locale, atitudinile în cadrul PDM s-ar fi schimbat în urma şantajului asupra lui Vladimir Plahotniuc din partea structurilor europene. O persoană numită Erdman l-ar fi avertizat pe oligarhul moldovean că, în cazul creării unei alianţe de centru-stînga, informaţiile privind conturile sale bancare în Occident ar putea fi publicate, ceea ce ar crea lui Plahotniuc anumite probleme.

În opinia unor experţi, în ultimii trei ani, România vecină, de asemenea, a recurs nu o dată la astfel de "sugestii". La începutul lunii august a anului trecut, în mass-media româneşti au apărut titluri stridente: prim-ministrul Republicii Moldova Vladimir Filat, care posedă un centru comercial şi compania "Kapital Invest Company" la Iaşi, datorează bugetului românesc circa un milion de lei româneşti (280 de mii de dolari). De aceea, autorităţile fiscale din statul vecin sînt nevoite să recurgă la perceperea obligatorie a acestor mijloace.

Timpul apariţiei acestei publicaţii a coincis în mod ciudat cu demararea unei alte "cruciade", anunţate de către Vladimir Filat împotriva "antreprenorului numărul 1". Pe 12 iulie 2011, liderul Partidului Liberal Democrat din Moldova a venit cu aşa-numitul "Apel către cetăţeni", care n-a fost nimic altceva decît un ultimatum voalat la adresa aliaţilor. Sub pretextul de a organiza munca în cadrul Guvernului care nu se subordonează în mod vădit, de a asigura pacea civilă, prin DIALOG CU OPOZIŢIA, de a înlătura schemele tenebroase de guvernare ş.a.m.d., Vladimir Filat le-a înaintat democraţilor şi liberalilor o serie de condiţii legislative şi de cadre, care, desigur, nu au putut fi acceptate de către cei din urmă din cauza influenţei crescînde a prim-ministrului. Blocul politic instabil, numit "Alianţa pentru Integrare Europeană", s-a clătinat din nou. Şi uite aici în ajutorul aliaţilor au venit "fraţii români", care l-au pus repede pe Filat la loc. Materialele similare, potrivit cărora compania lui Filat în România ar fi una dintre cele mai mari debitori la bugetul de stat al acestei ţări, au apărut în presa românească foarte recent - în ajunul şedinţei comune a Guvernelor României şi Republicii Moldova, programate pentru 3 martie 2012 la Iaşi. Se pare că Bucureştiul avea nevoie disperată să negocieze ceva cu premierul moldovean.

Datorită eforturilor reprezentanţilor statelor vecine, "schelete în dulap", cu o lungă trenă românească, pot fi găsite şi la preşedintele Parlamentului R. Moldova, Marian Lupu. În orice caz, potrivit informaţiilor scandaloase, oferite acum un an şi jumătate de către publicaţia electronică compromat.ru, liderul Partidului Democrat din Moldova ar avea un business în străinătate cu magnatul mass-media din România, Sorin Ovidiu Vântu. Chipurile Lupu şi Vântu ar administra împreună compania "Alianţa moldo-română Solidaritatea Limited", înregistrată în Insulele Virgine Britanice în 2006. În acest articol sînt prezentate date privind domeniul de activitate al companiei, cifra de afaceri a acesteia, regiunea de influenţă şi aşa mai departe.

Apropo, mass-media moldoveneşti şi străine invocau anterior o legătură dintre Vladimir Filat cu un alt miliardar român – Dinu Patriciu. Magnatul român i-ar fi oferit în mod repetat premierului moldovean avionul personal cu reacţie "JET". De exemplu, atunci cînd Vladimir Filat a fost invitat la un summit al şefilor de guverne din statele CSI, de la Ialta.

Dacă Vladimir Plahotniuc, Vladimir Filat şi Marian Lupu neagă orice implicare în ceea ce se descrie în materiale scandaloase în presă despre activităţile lor de afaceri (de exemplu, imediat după ce în mass-media au apărut informaţii despre datoriile lui Vladimir Filat, purtătorul de cuvînt al lui a venit cu o dezminţire), ministrul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, Anatol Şalaru, nici măcar nu încearcă să ascundă că face business în postul său, orientîndu-se în mod vădit spre România.

Anatol Şalaru este cetăţean al României, a lucrat acolo o perioadă îndelungată de timp, are în această ţară afaceri şi familie. Este inutil de menţionat că aproape toate licitaţiile organizate de către Ministerul Transporturilor, sînt cîştigate de constructorii de drumuri din România. În anul trecut, "Calea Ferată din Moldova", datorită activităţii ministrului întreprinzător, a fost la un pas de a pierde toate depourile. Astfel, Ministerul Transporturilor a avut de gînd să înfiinţeze în comun cu SA "Grampet" din România o întreprindere mixtă în care compania românească ar deţine 60% din acţiuni, iar RM – doar 40%. Mai mult decît atît, Moldova ar trebui să transmită în gestiunea viitoarei întreprinderi mixte, drept cota de participaţie, depoul de marfare nr.2 al staţiei Basarabeasca, precum şi depoul de vagoane de pasageri nr.1 al staţiei Chișinău. Şi doar un scandal ce izbucnise atunci l-a împiedicat pe Anatol Şalaru să îşi pună în aplicare planurile.

Spre finele anului 2011, a izbucnit un alt scandal. Potrivit agenţiei "Omega", Anatol Şalaru, încălcînd normele în vigoare, a intenţionat să îl înlocuiască pe directorul Serviciului Republicii Moldova de administrare a spaţiului aerian. El ar fi avut de gînd, în afara Consiliului de administraţie al întreprinderii de stat, şi fără desfăşurarea unei licitaţii, ministrul Transporturilor a planificat să îl numească în acest post important pentru securitatea aviaţiei pe filologul Sorin Stati. În general, scandalurile în Ministerul Transporturilor au urmat unul după altul. Ca urmare, la finele lunii februarie curent, Vladimir Filat a semnat un document cu privire la demisia lui Anatol Şalaru. Nu cumva din acest motiv în mass-media româneşti, pe 3 martie, urgent au apărut materialele cu privire la datoriile prim-ministrului moldovean faţă de bugetul românesc?

Chiar dacă toate acestea sînt adevărate, noi nu punem la îndoială legitimitatea activităţilor antreprenoriale, conturilor şi altor afaceri externe ale politicienilor noştri. Însă, dependenţa de Vest sau de Est, de multe ori, împiedică luarea acelor decizii care sînt necesare în prezent statului moldovenesc şi cetăţenilor acestuia (electoratului).

În acest sens, poate, liderii statului nostru ar trebui să îşi aranjeze propriile afaceri, astfel încît activele lor şi interesele familiilor proprii să fie concentrate în acel stat căruia îi slujesc?

Această abordare, pe lîngă mai multă libertate de acţiune, le va permite să fie dependenţi nu de "unchii" din străinătate, ci de propria ţară, de măsura în care se dezvoltă statul guvernat de ei – Republica Moldova.

Autor: Xenia ILIINA

Sursa: ko.md