|
Despre omisiunile fermierilor moldoveni
Fermierii din Moldova, la fel ca şi colegii lor din alte ţări CSI, utilizează ineficient potenţialul bogat al solurilor.
Acest fapt duce la degradarea calităţii produselor alimentare, indicii duratei vieţii şi sporirea riscului de morbiditate a oamenilor. Despre paşii primordiali pentru prevenirea tendinţei negative în sfera agriculturii şi ecologiei a relatat astăzi, 27 octombrie, remarcabilul selecționator rus, specialist în domeniul agrosilviculturii şi permaculturii, Gusman Minlebaev.
Gusman Minlebaev, care în mediul profesional este numit „primul fermier silvic din Rusia", pentru prima dată a sosit în Moldova şi chiar în prima zi a vizitei sale a relatat despre specificul cultivării plantelor pomilegumicole în Moldova. „Ţăranii din Moldova şi din multe alte ţări sînt nişte neisprăviţi în sensul bun al acestui cuvînt. Nu toţi înţeleg cît este de important de îmbogăţit solurile cu diverse microelemente pentru recoltarea unei roade de calitate mai bună", a declarat Minlebaev.
În premieră la Chișinău: Seminar deschis cu Guzman Minlebaev„Eu am în Rusia o pepinieră botanică. Pe un teren de 4,5 ari cultiv plante de diverse specii. Deci, de pe un metru pătrat, în ani favorabili eu reuşesc să obţin pînă la o sută de puieţi de păducel negru. Arătaţi-mi în Moldova un doctor în ştiinţe agricole care prin selecţie poate obţine rezultate atît de bune. Pun pariu că obţin nu mai mult de 12 puieţi, acesta este un indice mediu", a relatat selecţionatorul.
Savantul a menţionat că eforturile insuficiente de îmbogăţire a solurilor cu toate microelementele necesare duc la faptul că populaţiei i se propun produse alimentare de calitate proastă, din care motiv se înrăutăţesc considerabil indicii nivelului de viaţă. „În afară de studii agricole superioare, eu am învăţat şi dreptul. Aspectul juridic este extrem de important pentru mine. Înainte de a veni încoace, eu am studiat Constituţia Moldovei şi am descoperit o prevedere conform căreia statul este obligat să asigure populaţia cu produse alimentare inofensive ecologic. Cu regret, în realitate aceasta nu se respectă nici aici, nici la noi în Rusia, nici în multe ţări ale Europei şi Americii", şi-a exprimat regretul Minlebaev.
Totodată, specialistul în domeniul îmbogățirii solului a îndemnat să se apeleze la experienţa mondială pozitivă. „Ne bucură faptul că în unele ţări această problemă (pierderile de microelemente importante pentru sănătatea omului – n.red.) se soluţionează graţie faptului că autorităţile iau la timp măsurile necesare. Spre exemplu, în anul 1975 s-a aflat că Finlanda a devenit lider printre ţările cu cea mai mare incidență a bolilor cardiovasculare. Guvernul afirma că aceasta se produce din cauza abuzului de alcool. Medicii au obiectat și au insistat că acest fenomen este o consecinţă a faptului că solul pe care cresc cerealele pentru pîine nu este îmbogăţit cu seleniu", a comunicat el.
„După ce solul a fost îmbogăţit cu seleniu, rata de deces din cauza bolilor cardiovasculare a scăzut brusc. Drept consecinţă, s-a îmbunătăţit calitatea tuturor produselor: a pîinii, produselor de panificaţie, cărnii de pasăre şi animale, lactatelor. Iată ce înseamnă să vezi miezul problemei! N-ar fi rău ca agronomii moldoveni să ţină cont de multe aspecte importante pentru îmbunătăţirea calităţii culturilor crescute", a specificat savantul.
Vă informăm că în cadrul vizitei Gusman Minlebaev, la 28, 29 şi 30 octombrie, va susţine cîteva seminare practico-ştiinţifice, în cadrul cărora vor fi abordate în regim de dialog direct numeroase probleme, a căror rezolvare este importantă pentru o agricultură mai eficientă în condiţiile climei aflate într-o schimbare dramatică. Toate seminarele vor avea loc la Colegiul de Ecologie, pe adresa: str. Burebista nr.70.
Asociaţia Obştească "LuRenOm" şi Fundaţia pentru Dezvoltare Ecologică "Ecodava" sînt organizatorii vizitei lui Gusman Minlebaev în Moldova. Parteneri: SA "DAAC-Hermes" şi Colegiul de Ecologie din Chişinău. Suport media: NOI.md şi ecology.md.
Gusman Minlebaev este un cercetător rus, practician în silvicultură şi permacultură. În comunitatea științifică el este numit şi "primul fermier silvic din Rusia". El a plantat cu mîinile proprii peste 2000 de hectare de pădure de pomi şi culturi, care fac parte din Cartea Roşie, precum şi plante medicinale. Seminarele lui Minlebaev sînt structurate integral pe experienţă autorului, includ o mulţime de metode şi abordări verificate, care pot fi utilizate totalmente de toţi silvicultorii şi proprietarii unor loturi mici de pămînt. O parte dintre metodele sale el le aplică în cadrul seminarelor.
Sursa:
- Încă cîțiva moldoveni au revenit acasă din Liban
- La Chișinău va avea loc un concert de excepție al lui Constantin Moscovici, Tamarei Gverdțiteli și t…
- Guvernul sporește protecția specială a copiilor împotriva deplasării în străinătate și reținerii ili…
- Ninsorile au acaparat România: Zonele în care stratul de omăt are deja 20 cm
- Alertă de călătorie în Bulgaria
- La Chișinău a avut loc o nouă sesiune în cadrul proiectului YMCA Digital Media Hub Chișinău ©
- Вă rugăm să beți acest amestec înainte de culcare, și veți elimina din organism tot ce ați mâncat pe…
- La Chișinău va avea loc un concert de excepție al lui Constantin Moscovici, Tamarei Gverdțiteli și t…
- La Chișinău a avut loc o nouă sesiune în cadrul proiectului YMCA Digital Media Hub Chișinău ©
- Machu Picchu și enigmele sale (+Foto)
- Peste o sută de tineri au participat la Jocurile Curate, curățînd rezervația Orheiul Vechi
- Chirurgii au creat o rețetă de supă pentru ca pacienții să slăbească înainte de operație
În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?
- Statut:
- Oraș
- Prima atestare:
- 1502
- Populația:
- 35488 locuitori
Cahul este un oraş din Republica Moldova, centrul administrativ al raionului Cahul. Amplasat în Cîmpia Prutului, la frontiera cu România, oraşul Cahul este situat la 175 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia oraşului constituie 35488 oameni. Localitatea este menţionată documentar în 1502 cu numele Şcheia. Mai târziu denumirea aşezării se schimbă în Frumoasa, iar prin decretul ţarului Rusiei, Nicolai I, din 1835, i se conferă statutul de oraş şi reşedinţă de judeţ cu numele Cahul.
Comentarii
(0)