[în sus]Istoria localitații

Pentru prima datp localitatea este menţionată documentar în anul 1502 cu numele Şcheia. În acel an Ştefan cel Mare cumpără de la diferite persoane mai multe sate şi le dăruieşte mănăstirii Putna. Între satele cumpărate de domnitor figurează şi satul Şcheia aflat „în gura Frumoasei”, care pe parcursul secolelor şi-a schimbat numele în satul Frumoasa. Numele oraşului – Cahul – a fost dat localităţii în cinstea biruinţei repurtate de armata rusă asupra oştirilor turceşti la 21 iulie 1770 în bătălia de la rîul Cahul. În 1835, prin decretul împăratului rus Nicolai I localității i se conferă statutul de de oraş şi reşedinţă de judeţ cu numele Cahul.

Cu timpul localitatea se dezvoltă, dezvine un centru comercial important în regiune, astfel încît către sfîrșitul secolului al XIX-lea la Cahul se instituie două zile de tîrg pe sîptămînă, nouă zile de iarmaroc în ultimul trimestru al anului şi o zi de iarmaroc la 23 aprilie. Cahulul ajunge să fie principalul punct de tranzit al mărfurilor de pe ambele maluri ale Prutului. În acea epocă la Cahul sînt 3 ateliere de olărie, 2 fabrici de cărămidă, o fabrică de prelucrare a pieilor, 5 mori de vînt, 3 mori de apă,  o moară cu tracțiune animală, o moară de aburi.

În 1850, pe locul vechii biserici de lemn ridicate în 1785, a fost construită Catedrala Arhanghelii Mihail și Gavriil. În 1857 în Cahul a lucrat cîteva luni ca judecător scriitorul și savantul Bogdan Petriceicu Hașdeu. Cahulul a fost vizitat și de istoricul și lingvistul moldovean Mihail Kogălniceanu.

După cel de-al doilea război mondial Cahulul devine principalul centru industrial și cultural din sudul republicii. Au fost construite fabricile de conserve, bere, unt și brînzeturi, de furaje combinate, piese de beton armat, combinatul de panificație, de deservire socială, etc. În 1971 şi-a început activitatea Fabrica de conserve, una din cele mai mari din Moldova, cu o capacitate de 119 milioane de borcane convenţionale. Pentru asigurarea ei cu materie primă în perioada 1961-1968 a fost desfăşurată campania de desecare a bălţilor din Lunca Prutului inferior, ceea ce a provocat un dezechilibru ecologic, însoţit de scăderea nivelului apelor subterane şi sporirea salinizării solurilor. În continuare, pentru asigurarea infrastructurii acestor giganţi, au fost create numeroase organizaţii de construcţie şi coloane mobile mecanizate. Toate acestea au depăşit cu mult posibilităţile si necesităţile locale, făcînd necesare subvenţiile financiare din partea statului.

[în sus]Economia locală

Potențialul economic al orașului Cahul este diversificat, reprezentat de întreprinderi din industria alimentară: Fabrica de bere şi băuturi nealcoolice - S.A. „Bere-Unitanc”; Fabrica de vinuri S.A. „Podgoria Dunării”, care include şi gospodăria agricolă din s. Cotihana; S.A. „Fabrica de brînzeturi”; S.A. „Combinatul de panificaţie Cahul”; S.A. „Cereale”; Fabrica de articole tricotate S.A. „Tricon”, Tipografia S.A. „Raza de Sud”; Uzina de stîlpi din beton armat S.A. „USBA”. În oraş funcţionează 37 organizaţii de construcţii şi 4 de transport. De asemenea este larg prezentată reţeaua prestărilor de servicii.

Perioada anilor 1997–2007 s-a caracterizat prin reorientarea dezvoltării localităţii spre resursele locale disponibile. Odată cu trecerea la economia de piaţă pe teritoriul oraşului şi-au început activitatea agenţii economici (persoane fizice şi juridice) cu capital privat (peste 3 mii), ponderea cărora este în continuă creştere.

Un factor important pentru dezvoltarea oraşului este participarea raionului Cahul în cadrul Euroregiunii „Dunărea de Jos” care oferă largi posibilităţi de cooperare transfrontalieră cu partenerii din România (judeţele Tulcea, Galaţi, Brăila) şi Ucraina (regiunea Odesa).

[în sus]Sfera socială

Cahulul este un important centru cultural. Oraşul dispune de 7 grădiniţe de copii; 3 şcoli primare; 2 gimnazii; 5 licee teoretice; 2 şcolii-internat; 3 şcolii polivalente; 2 combinate didactice; Universitatea de Stat din Cahul cu subdiviziunile funcţionale Colegiul de Pedagogie şi Arte şi Colegiul Tehnic-Agricol; Colegiul de medicină.

Instituțiile de cultură sînt reprezentate prin cele 5 biblioteci orăşeneşti, Palatul Culturii, Centrul de cultură şi odihnă, Muzeul de istorie, Teatrul muzical-dramatic „B.P.Haşdeu”, Centrul de creaţie a copiilor, şcoala de arte plastice, şcoala muzicală „Maria Cibotari” etc. Cele mai importante evenimente culturale care se desfășoară la Cahul sînt Festivalul Internaţional de Folclor „Nufărul Alb”, şi Festivalul Internaţional de dansuri populare pentru copii „Bobocelul”. În cadrul Palatului de Cultură al oraşului Cahul îşi desfăşoară activitatea ansamblul de muzică şi dans popular,,Izvoraşul”, ansamblul de muzică şi dans popular „Nufărul”, ansamblul model de dansuri moderne "Iuventa”, ansamblul de dansuri populare şi moderne ,,Bobocelul”, teatrul „Masca”, ansamblul de muzică şi dans popular „La izvor” şi corul „N. Ştiuca”.

Muzeul Ţinutului Cahul activează în subordinea Primăriei oraşului Cahul. Sub auspiciile muzeului se află filialele Casa-muzeu “N. Lebedenco” (satul Lebedenco, r-nul Cahul) şi Muzeul Gloriei Militare (or. Cahul). Patrimoniul muzeului este constituit din circa 16 mii de exponate Fondurile muzeului cuprind o bogată colecţie de arme albe şi de foc, vestigii arheologice şi numismatice, cărți vechi şi documente. Un loc aparte ocupă colecţia etnografică, care însumează piese  ale portului popular, obiecte de industrie textilă casnică, artă decorativă şi obiecte de uz gospodăresc.

În oraş activează un şir de instituţii medico-curative: spitalul, policlinici specializate, farmacii, centre de reabilitare. Graţie deschiderii în 1975 a sanatoriului „Nufărul Alb” oraşul a obţinut în 1980 statutul de oraş-balnear.

[în sus]Populația

Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia oraşului Cahul constituie 35488 oameni, dintre care 46.20% - bărbaţi și 53.80% - femei. Structura etnică a populaţiei oraşului este următoarea: 60.45% - moldoveni, 11.04% - ucraineni, 17.10% - ruşi, 3.26% - găgăuzi, 6.67% - bulgari, 0.1% - evrei, 0.05% - polonezi, ţigani - 0.06%, alte etnii - 1.24%.

În orașul Bleşteni au fost înregistrate 12 298 de gospodării casnice în anul 2004, iar mărimea medie a unei gospodării era de 2.8 persoane.