|
Ostalep: Noi niciodata nu am dat o apreciere ce s-a intîmplat în 1992 (Video)
«Noi niciodată nu am dat o apreciere pentru întreaga societate referitor la ce s-a întîmplat în 1992. Trebuie să avem o apreciere juridică și politică despre: care a fost vina noastră, care a fost vina altor actori care au participat la conflict», a declarat Valeriu Ostalep, Directorul Institutului de Studii Diplomatice, Politice și Securitate în cadrul unei emisiuni de la Publika tv în contextul problematicii transnistrene și a documentelor semnate în 1992.
Noi nu avem îndeajuns maturitate ca să examinăm și nu avem îndeajuns profesionalism ca să dăm o apreciere evenimentelor care au avut loc în 1992.
De aici pornesc și multe alte probleme și speculații, inclusiv,cele legate de prezența trupelor rusești, pentru că Mircea Snegur este persoana care în 1992 a semnat documentul în baza căruia Federația Rusă cu respectivele trupe se află pe teritoriul Republicii Moldova. Timp de 20 de ani, în pofida faptului că-i invităm permanent să părăsească teritoriul nostru, tot spunînd că nu avem nevoie de pacificatori, nu s-a găsit niciodată un președinte care să spună clar viziunea lui în raport cu Federația Rusă. Să nu spună la radio sau să discute la Paris. Să discute cu Federația Rusă deschis ce facem noi cu acest document.
Ceea ce a fost semnat în 1992, practic majoritatea documentelor, este apogeul și culmea neprofesionalismului. Noi trebuie să recunoaștem onest că am semnat documente din care nu-i ieșire. Noi nu putem să denunțăm și să ieșim din acest acord pentru că asta ar însemna declarare de război. Dacă astăzi ieșim din acest acord, iar mîine se întîmplă un incident noi sîntem conform dreptului internațional cei care vor fi responsabili de acesta.
Asta e o capcană foarte serioasă din care poți să ieși numai prin dialog cu Federația Rusă și cu participarea Tiraspolului».
Referindu-se la Summit-ul OSCE de la Istanbul din 1999 și angajamentele pe care și le-a asumat Rusia referitor la retragerea trupelor rusești, Valeriu Ostalep a menționat: «Federația Rusă s-a obligat să-și retragă armamentul și trupele, dar despre pacificatori nu este menționat nimic. Ei rămîn.
În țara noastră nimeni nu se ocupă de această problemă timp de 20 de ani. E mai ușor să spui de 2 ori cînd intri în mandat că «Мы будем добиваться» etc. să te vezi cu Putin și mai să nu leșini de frică. Așa fac ai noștri, se întîlnesc prima dată și ulterior nu se mai văd niciodată. Cu excepția lui Vladimir Voronin care avea un dialog permanent dar cu care nu am reușit să rezolvăm nimic în acest domeniu. Noi, alți politicieni care să vorbească cu Putin despre retragerea armatei nu am avut. La noi niciodată nu s-a întîlnit nimeni cu Putin să spună: iată cum vedem, iată viziunea noastră, ne-am consultat cu Tiraspolul etc.
Chișinăul nu are o viziune cum îi retragem și ce propunem în loc. Noi nu luăm în considerație încă un lucru: ce cred oamenii din regiunea transnistreană. Majoritatea oamenilor de acolo nu vor retragere pentru că se tem de Chișinău. Și asta e cea mai mare problemă a Chișinăului care nu a reușit timp de 20 de ani să convingă oamenii din stînga Nistrului că de la noi nu vine nici un pericol.
Regiunea Transnistreană este independentă indiferent de ce n-ar face Chișinăul.
Spun niște lucruri foarte dureroase pentru majoritatea oamenilor, dar care sînt maxim de realiste și trebuie conștientizate de oamenii care țin al acest stat în frontierele pe care le avem.
Noi nu putem practic nimic. Noi nu putem impune nimic, nici o lege. Nu există așa formulă și asta trebuie de conștientizat. Nu trebuie să ne prefacem că Constituția noastră undeva lucrează. Ea nu lucrează în centrul Chișinăului. Ea nu este respectată de autoritățile de la Chișinău, în primul rînd.
Și atunci, dacă ne uităm cu ochii oamenilor din Tiraspol, cum mă uit și eu din centrul Chișinăului este ușor de înțeles ce cred ei: Da cu ce ocazie să-i respectăm dacă ei singuri pe dînșii nu se respectă și fac din Constituția lor ce le vine prin cap și în primul rînd asta face clasa politică.
În al doilea rînd oamenii din regiunea transnistreană gîndesc diferit de cea ce gîndim noi. Ei au alt sistem de luare a deciziilor și ei real acolo se consideră independenți. Chișinăul nu face nimic absolut ca să convingă oamenii de acolo că: Noi nu suntem un pericol; Noi vă respectăm opinia chiar dacă tare nu ne place ce spuneți voi dar o respectăm pentru că vă consideră parte a teritoriului nostru, parte a țării noastre.
Și în al treilea rînd noi nu avem nici politicieni, și nici oameni din societatea civilă cu viziune, cu curaj și inteligență de a spune ce facem cu această problemă supergravă», a menționat Ostalep.
Totodată, vă reamintim că informații exhaustive referitoare la Istoria Moldovei în secolul al XX-lea; Moldova în anii Primului Război Mondial; Republica Democratică Moldovenească; Evoluția politică a Basarabiei în perioada dintre cele două războaie mondiale; Moldovenii din stînga Nistrului; Moldova în anii 1941-1944; Constituirea și evoluția politică a R.S.S.M. în anii 1940-1991; Știința și cultura în Republica Moldova pot fi găsite la compartimentul ISTORIA a proiectului moldovenii.md.
- Încă cîțiva moldoveni au revenit acasă din Liban
- La Chișinău va avea loc un concert de excepție al lui Constantin Moscovici, Tamarei Gverdțiteli și t…
- Guvernul sporește protecția specială a copiilor împotriva deplasării în străinătate și reținerii ili…
- Ninsorile au acaparat România: Zonele în care stratul de omăt are deja 20 cm
- Alertă de călătorie în Bulgaria
- La Chișinău a avut loc o nouă sesiune în cadrul proiectului YMCA Digital Media Hub Chișinău ©
- Cultura negativității
- Detail Garage este partenerul dumneavoastră profesional în detailing auto
- Capodopere florale de toamnă și iarnă de la XOstudio FLOWERS: Dăruiți magia sărbătorilor! ©
- Вă rugăm să beți acest amestec înainte de culcare, și veți elimina din organism tot ce ați mâncat pe…
- La Chișinău va avea loc un concert de excepție al lui Constantin Moscovici, Tamarei Gverdțiteli și t…
- La Chișinău a avut loc o nouă sesiune în cadrul proiectului YMCA Digital Media Hub Chișinău ©
În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?
- Statut:
- Sat
- Prima atestare:
- 1568
- Populația:
- 3401 locuitori
Geamăna este un sat şi comună din raionul Anenii Noi. Din componenţa comunei fac parte localităţile Batîc și Geamăna. Satul Geamăna se află la distanța de 12 km de orașul Anenii Noi și la 32 km de Chișinău. La recensămîntul din anul 2004, populaţia satului constituia 3 401 oameni. Satul Geamăna a fost atestat documentar în anul 1568.
Comentarii
(2)А Российских миротворцев в Приднестровье уважают и всегда будут уважать - примите это как факт, и стройте свою политику на основе взаимного уважения как здравомыслящие люди.
З.Ы. Приднестровская МОЛДАВСКАЯ республика... Так что румын от власти уберайте - может быть тогда вы вспомните, или заново откроете для себя историю своей страны.